Timpul în aer liber, contactul efectiv cu natura prin noroi, plante sălbatice și mușchi, au beneficii extraordinare asupra microbiomului intestinal și imunității. Efectele au fost măsurate pentru prima dată asupra copiilor din grădinițele finlandeze. Cei care stau afară și se joacă în pământ au o imunitate mai bună și mai puține bacterii periculoase, relatează The Guardian. Experimentul, unul radical într-o lume adeseori obsedată de curățenie, a încurajat alte țări precum Norvegia, Islanda și Danemarca să reproducă modelul finlandez.
Aurora Nikula are cinci ani și este unul dintre copiii implicați în experimentul privind impactul biodiversității asupra bunăstării. Nu știe însă asta. Preocuparea ei este joaca, iar în momentul în care reporterul The Guardian se afla, fata făcea un tort din nisip și noroi.
„E prea copt”, spune ea, turnând apă și adăugând încă o lingură de nisip. „Mai mult zahăr, iese mai gustos”, adaugă. O mână de noroi intră în amestec, iar preparatul se transformă într-un tort de ciocolată.
Aki Sinkkonen, cercetător la Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale, observă scena și ia notițe. Este, de asemenea, foarte interesat de tortul Aurorei, dar din alte motive. „Perfect”, spune el, admirând modul în care ea amestecă sol, nisip și frunze, apoi le pune pe față. „Se murdărește cu adevărat.”
Pentru o grădiniță atentă la igienă sau îngrijorată de reacția părinților când își văd copiii murdari, acest lucru ar putea fi o problemă, dar la centrul de zi Humpula din Lahti, nord de Helsinki, copiii sunt încurajați să se murdărească.
1 milion de euro pentru a aduce natura în 43 de grădinițe
În întreaga Finlandă, 43 de grădinițe au primit împreună 1 milion de euro pentru a readuce natura în curți și pentru a crește expunerea copiilor la biodiversitatea microscopică – cum ar fi bacteriile și ciupercile – care trăiește în natură.
Acest studiu face parte dintr-un corp tot mai mare de cercetări care leagă două straturi de biodiversitate, cel din natură și cel din corpurile noastre.
Există stratul exterior – mai familiar, format din sol, apă, plante, animale și viață microbiană – care trăiește în pădure, pe terenul de joacă sau în orice alt mediu. Și apoi există stratul interior: biodiversitatea care trăiește în și pe corpul uman, inclusiv în intestine, piele și căile respiratorii.
Oamenii de știință descoperă tot mai mult că sănătatea noastră este strâns legată de mediul înconjurător și de sănătatea ecologică a lumii din jur.
Primele 1.000 de zile de viață – când creierul și corpul se dezvoltă cel mai rapid – sunt considerate deosebit de cruciale.
Când copiii conduc
Această grădiniță explorează această relație printr-un experiment inedit – inclusiv prin săparea unui strat de pământ din pădure și observarea modului în care expunerea la acesta schimbă sănătatea copiilor. Toamna, centrul de zi, care are 180 de copii și 50 de angajați, arată ca o grădină administrată de copii.
Compostul este hrănit cu frunze și buruieni vechi și folosit pentru a crește sfeclă, morcovi, castraveți, cartofi, dovlecei și ardei iute. Acum, pătrunjelul este singurul rămas – iarna se apropie și restul a fost mâncat. Copiii, însă, rămân afară.
Plantele, lemnul mort și solul din centrul de zi au fost special selectate pentru biodiversitatea lor microbiană bogată. Angajații au săpat și au adus un covor uriaș de pădure viu, cu o adâncime de 20–40 cm și o suprafață de 10 metri pătrați. Acesta are afine, merișoare și mușchi, pentru a încuraja copiii să caute insecte și să învețe despre natură.
„Această zonă nu a fost împădurită de 200 de ani, așa că acesta este un substitut”, spune Sinkkonen. Într-o zonă umedă pot să se echilibreze pe pietre și să se joace printre alte plante. Acum cinci ani, aici era doar o parcare cu pietriș.
Copiii care se murdăresc sunt mai sănătoși
Această grădiniță a făcut parte dintr-un studiu de doi ani privind modul în care îmbunătățirile biodiversității afectează compoziția microbiană a pielii, salivei și materiilor fecale ale copiilor.
Studiul a fost primul de acest fel. S-au prelevat probe de sânge pentru a examina apărarea imunitară, iar un scurt chestionar despre boli infecțioase a fost completat la fiecare trei luni. În total, 75 de copii cu vârste între 3 și 5 ani din 10 grădinițe urbane au participat.
Studiul a comparat centre „rewilded” („sălbăticite”) precum acesta cu altele acoperite cu asfalt, nisip, pietriș și covorașe de plastic.
Un an mai târziu, s-a constatat că copiii care se joacă în grădinițele verzi au mai puține bacterii cauzatoare de boli – cum ar fi Streptococcus – pe piele și un sistem imunitar mai puternic.
Microbiomul lor intestinal a arătat niveluri reduse de bacterii Clostridium – asociate cu boli inflamatorii intestinale, colită și infecții precum septicemie și botulism.
În doar 28 de zile, s-a observat o creștere a celulelor T reglatoare din sânge, care protejează corpul împotriva bolilor autoimune. Alte cercetări arătau că în doar două săptămâni sistemul imunitar al copiilor putea fi îmbunătățit prin joaca într-o groapă de nisip îmbogățită cu pământ de grădină.
Corpul uman conține trilioane de bacterii, virusuri și ciuperci, esențiale pentru funcționarea noastră. Cercetările arată că biodiversitatea externă (bacterii și ciuperci) se transferă în corp prin atingere sau ingerare.
Chiar și respirația contează: aerul are propriul microbiom, asociat cu speciile de copaci și plante din zona înconjurătoare. Solul – habitat pentru 90% din ciupercile lumii – alimentează și microbiomul aerului.
Oamenii de știință consideră că unul dintre motivele pentru care atât de multe persoane dezvoltă alergii este lipsa expunerii la microbii care apar natural în mediu la o vârstă fragedă. Ipoteza „prieteni vechi” spune că oamenii au evoluat împreună cu microbii din aer, plante și sol. Corpul poate face schimb de microbi utili (bacterii și ciuperci, de exemplu) cu lumea naturală pentru a rămâne sănătos.
Marja Roslund, cercetătoare la Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale, spune: „Este bine pentru sănătatea națională. Bolile imunitare sunt costisitoare. Chiar și o mică reducere a poverii acestor boli este benefică pentru sănătatea publică și economie.”
Un studiu australian publicat anul trecut a confirmat concluziile, arătând că copiii care se joacă cu diferite tipuri de sol au o sănătate intestinală mai bună și un sistem imunitar mai puternic.
Modelul finlandez, copiat de alte țări
Interesul pentru aducerea pământului și a naturii în grădinițe se răspândește. În Helsinki, grădinița Poutapilvi-Puimuri este redesenată cu ajutorul unei finanțări guvernamentale de 30.000 de euro. În prezent arată ca un șantier, cu câteva excavatoare, dar curând vor fi copaci, flori, pietre, jardiniere, spații de nisip și iarbă pentru joacă. „Le-am spus arhitecților că vrem natura aici”, spune Marjo Välimäki-Saari, directoarea centrului.
„Mutăm acțiunea de la interior la exterior. Vrem să arătăm copiilor natura pentru a învăța despre ea”, adaugă Välimäki-Saari.
Grădinițele oferă dovezi suplimentare despre cât de esențială este sănătatea ecosistemelor pentru sănătatea umană. Pe măsură ce biodiversitatea, habitatele și speciile sălbatice dispar, există mari repercusiuni potențiale pentru bunăstarea oamenilor. Creșterea biodiversității la fața locului poate fi un câștig atât pentru sănătatea copiilor, cât și pentru mediu.
„Din ce în ce mai mulți oameni spun că vor să facă astfel de grădinițe în orașele lor”, spune Roslund. Vizitatori din Norvegia, Islanda și Danemarca au venit să vadă cum ar putea reproduce modelul finlandez acasă.
Timid, modelul finlandez este copiat și în unele locuri din România. În țara noastră s-au deschis tot mai multe grădinițe în afara orașelor, cât mai aproape de natură ca cei mici să poată explora mediul înconjurător. Acolo unde nu se poate face asta, natura este adusă mai aproape de copii. De pildă, trei grădinițe din Buzău au construit locuri de joacă în curțile lor după modelul francez. Copiii din aceste grădinițe vor petrece mai mult timp afară și vor fi încurajați să interacționeze cu mediul înconjurător.
Ştiri video recomandate
