Este de la sine înțeles că alcoolul și pilotarea unui avion nu fac casă bună. Consumul de alcool încetinește reacțiile, afectează judecata și concentrarea și poate provoca amețeli sau greață, efecte care, într-un cockpit, se pot transforma rapid într-un risc major.
Chiar dacă este foarte rar ca piloții de linie să încerce să zboare sub influența alcoolului, o serie de incidente din ultimii ani a readus subiectul în atenția publică și a ridicat întrebarea: ce măsuri există, concret, pentru a garanta că pilotul este apt de zbor?
Cazurile care au reaprins discuția
Potrivit CNN, cel mai cunoscut exemplu recent vine din Japonia. Japan Airlines a fost intens criticată după ce s-a aflat că doi piloți consumaseră alcool în exces cu o zi înainte de un zbor, în decembrie 2024. Într-un alt caz, un comandant al aceleiași companii a recunoscut că băuse trei beri înaintea unui zbor din Hawaii spre Japonia. După ce nu a trecut un test de alcoolemie făcut chiar de el, pilotul s-a declarat bolnav, iar compania a fost nevoită să găsească rapid un înlocuitor, ceea ce a dus la întârzieri în lanț.
În urma acestor episoade, Japan Airlines a concediat pilotul, a redus temporar salariile unor directori și a promis reguli mult mai stricte.
Situații similare au apărut și în alte părți ale lumii. În ianuarie 2024, un pilot Southwest Airlines a fost arestat în SUA, suspectat că se afla sub influența alcoolului înainte de un zbor. Iar în vara lui 2024, un zbor Delta Air Lines de la Stockholm la New York a fost anulat după ce un pilot a depășit limita legală de alcoolemie permisă în Uniunea Europeană.
Ce reguli există, de fapt
Nu există o lege universală care să se aplice tuturor companiilor aeriene din lume. În practică, siguranța se bazează pe mai multe „plase de siguranță”: reguli de tip „bottle-to-throttle” (intervalul dintre ultimul pahar și intrarea în serviciu), limite stricte de alcoolemie, testări aleatorii, testări în caz de suspiciune, controale medicale, sisteme de raportare între colegi și sancțiuni severe - de la suspendarea licenței până la dosare penale.
Organizația Aviației Civile Internaționale interzice piloților să zboare sub influența substanțelor psihoactive, dar detaliile sunt stabilite de fiecare stat și de fiecare companie. Asta duce la un mozaic de reguli: unele țări acceptă o alcoolemie de până la 0,04%, altele impun 0,02% sau chiar 0,00%. La fel și în cazul intervalului „bottle-to-throttle”, care poate fi de 8, 10, 12 sau 24 de ore.
„Nu te joci cu zecimile”
Pete Hutchison, fost comandant de cursă lungă la Virgin Atlantic, spune că, în realitate, piloții nu se raportează la limita maximă, ci la un principiu mult mai simplu: să nu ajungă niciodată aproape de ea. La escale scurte, sub 24 de ore, nu consuma deloc alcool. Doar la escale mai lungi își permitea, ocazional, un pahar de bere sau vin.
„Suntem profesioniști și avem o responsabilitate uriașă față de pasageri. Nu e un circ. E ceva extrem de serios”, explică el.
Reguli diferite de la o țară la alta
În Marea Britanie, limita este de 0,02%, iar piloții pot fi testați aleatoriu. În SUA, limita este 0,04%, cu un minim de opt ore între consum și zbor, deși FAA recomandă, neoficial, 24 de ore.
Japonia nu impune prin lege un prag exact, dar lasă companiile să stabilească propriile reguli. După scandalurile recente, Japan Airlines a introdus o pauză de 24 de ore fără alcool și trei teste obligatorii înainte de fiecare zbor.
India este considerată una dintre cele mai dure țări din lume în acest domeniu. Limita este zero absolut, iar piloții trebuie să facă un test de alcoolemie filmat înainte de fiecare zbor. Chiar și 0,001% este considerat pozitiv, iar sancțiunile pot merge până la retragerea definitivă a licenței.
În Uniunea Europeană, limita standard este de 0,02%, cu testări în general aleatorii. Unele state, precum Italia, aplică toleranță zero. Singapore, Emiratele Arabe Unite sau Hong Kong au reguli similare, cu limite foarte mici și controale frecvente.
Pe lângă reguli și testări, multe companii au introdus programe de sprijin și recuperare pentru piloții care au probleme. Studiile arată că stresul, oboseala și programul imprevizibil pot duce la anxietate, depresie sau consum problematic de alcool.
Un studiu francez publicat în 2025 a arătat că peste un sfert dintre piloții europeni chestionați au raportat anxietate, iar aproape 40% au indicat un consum problematic de alcool.
În realitate, cazurile sunt extrem de rare. Datele FAA arată că, în 2023, din peste 64.000 de teste aleatorii, doar 65 au fost pozitive peste limita legală.
„Dacă te uiți pe o aplicație de trafic aerian, cerul e plin de avioane. Incidentele legate de alcool sunt aproape inexistente”, spune Hutchison.
Ştiri video recomandate
