Într-o lume în care graba și presiunea de zi cu zi lasă prea puțin loc introspecției, iertarea rămâne un gest profund, adesea greu de făcut, dar cu o forță vindecătoare uriașă. Nu este vorba despre a nega durerea, ci despre a nu o lăsa să ne definească.
„Hristos a Înviat! Bucurați-vă cu bucurie mare, pentru că și acest dar al iertării vine de acolo, din inspirația Duhului Sfânt,” spune părintele prof. dr. Emil Cărămizaru, Parohul Bisericii „Sf. Gheorghe – Nou”. „Iertarea este un dar al iubirii, pentru că dacă iubești oamenii cu adevărat, îi și ierți. Și noi greșim la rândul nostru și vrem să fim iertați.”
Iertarea nu șterge greșeala, dar are puterea de a ușura sufletul. Este acel pas spre o viață mai liniștită, în care resentimentele nu mai dictează cine suntem. E un proces, nu un gest singular, și nu se întâmplă peste noapte. Uneori, doare. Alteori, pare imposibil.
„Sigur că de la cuvânt până la faptă e drum lung, pentru că atunci când cineva te-a rănit, te doare aici, în piept,” explică părintele Cărămizaru. „Și atunci, de multe ori, în popor se spune ‘l-am iertat, dar nu l-am uitat’, care este același lucru. Adică, de fapt, nu l-ai iertat cu sinceritate.”
Pentru a merge mai departe, e nevoie să ne oprim din a căuta vinovați și justificări. Să acceptăm că unii oameni nu vor recunoaște niciodată că ne-au rănit. Și totuși, îi putem ierta — nu pentru ei, ci pentru liniștea noastră.
„Chemarea Bisericii prin Evanghelia Domnului Iisus Hristos este aceea ca să putem urca spre desăvârșire, spre asemănarea noastră cu Hristos,” adaugă părintele. „Și cum capătă Hristos chip în sufletele noastre? În primul rând, iubind și iertând. Atunci ne arătăm identitatea noastră creștină.”
Există multe moduri prin care putem face pace: un gând bun, o rugăciune tăcută, o scrisoare nescrisă, o simplă alegere de a nu mai vorbi cu ură despre celălalt. Sunt gesturi mărunte, dar cu ecouri adânci.
„Chiar nu este ușor, mai ales pentru omul zilelor noastre,” recunoaște părintele Emil Cărămizaru. „Este atâta informație, care ne zdrobește uneori, sunt atâtea conjuncturi... Însă iertarea este miezul credinței noastre. Ne face să fim copiii Lui Dumnezeu și înfăptuitori ai binelui sub toate formele lui.”
Poate cel mai frumos cadou pe care îl poți face cuiva care te-a rănit — dar mai ales ție — este să îl ierți. Nu pentru că merită, ci pentru că tu meriți pacea.
Iertarea nu schimbă trecutul, dar îți schimbă prezentul. Și, poate, îți deschide calea spre un viitor mai luminos.
Ştiri video recomandate
