Japonia e considerată un model global de curățenie. Iar paradoxul care intrigă milioane de turiști este simplu: unde sunt, totuși, coșurile de gunoi?
Este o întrebare firească, mai ales pentru vizitatorii din Occident. Cum poate o țară să fie atât de impecabilă, de organizată, de sterilă aproape, dacă în spațiile publice abia dacă găsești un coș în care să arunci ambalajul de la un onigiri?
Profesorul Chris McMorran, care predă studii japoneze la Universitatea Națională din Singapore, a observat că această dilemă apare aproape invariabil în rândul studenților săi, în timpul excursiilor academice prin Japonia.
Organizația Națională de Turism din Japonia a identificat aceeași problemă într-un sondaj recent. Turiștii care plecau din Japonia au fost întrebați cu ce dificultăți s-au confruntat. Răspunsul principal? Lipsa coșurilor de gunoi. 22% au menționat că nu aveau unde să arunce gunoaiele, o problemă mai mare chiar decât bariera lingvistică (15%) sau aglomerația din zonele turistice (13%).
Eticheta japoneză și „obligația invizibilă” a consumatorului
Răspunsul, însă, nu stă în lipsa de interes a autorităților, ci în eticheta japoneză – un sistem complex de reguli nescrise, dar profund respectate, scrie CNN.
„Această (lipsă a coșurilor de gunoi) poate fi o neplăcere, mai ales pentru tinerii turiști cu buget redus,” spune McMorran. „În loc să mănânce la restaurant, sunt mai predispuși să ia un onigiri de la un kombini sau un desert de pozat pe Instagram. După ce termină de mâncat, caută în zadar un loc unde să arunce ambalajele.”
Japonezii cumpără, la rândul lor, gustări de la automate și magazine. Diferența e că nu le mănâncă pe stradă. Consumul în timp ce mergi este considerat nepoliticos. Unele orașe japoneze chiar au interzis explicit această practică.
Mâncarea se duce acasă sau la birou, iar gunoiul se aruncă acolo. Dacă se consumă totuși afară, oamenii au adesea o pungă personală pentru deșeuri.
Turiștii și efectele colaterale: de la ambalaje la tragedii
Turismul în masă, însă, dă peste cap acest echilibru cultural. Orașul Nara, faimos pentru cerbii săi care se „înclină” elegant pentru biscuiți, s-a confruntat cu o problemă tragică: nouă cerbi au murit în 2019 după ce au mâncat plastic aruncat de turiști.
Coșurile de gunoi fuseseră eliminate din parcurile orașului încă din 1985, tocmai pentru a preveni ca animalele să caute mâncare în ele. Deși existau avertismente peste tot, turiștii nu respectau regula de a-și lua gunoiul cu ei.
Autoritățile locale au cedat și au instalat recent câteva coșuri în zonele cu trafic intens. Sunt moderne, cu panouri solare, și poartă inscripția în engleză: „Save the deer”.
La Tokyo, celebrul cartier Shibuya se confruntă cu alt tip de poluare: petrecăreții.
Sărbătorile de Halloween au devenit atât de problematice încât autoritățile au interzis consumul de alcool pe stradă, invocând nu doar plângerile legate de gălăgie, ci și mormanele de gunoaie lăsate în urmă.
Pe TikTok, turiști din întreaga lume postează videoclipuri despre „supraviețuirea” în Japonia fără coșuri de gunoi. Unii sunt fascinați de curățenie, alții... mai puțin.
Rubin Verebes, rezident din Hong Kong, a vizitat Japonia în septembrie 2024 și spune că l-a enervat profund: „Este exasperant să mergi toată ziua prin Tokyo, să faci peste 20.000 de pași, și să nu găsești niciun coș de gunoi unde să arunci ambalajul de la sandwich,” spune el.
„Unele 7-Eleven, Family Mart sau Lawson nici măcar nu aveau coșuri de gunoi, așa că ești nevoit să ții ambalajele murdare și sticlele toată ziua până ajungi la hotel. Străzile sunt curate, da, dar e enervant să cari tot timpul deșeuri cu tine.”
În astfel de cazuri, tradiția japoneză oferă o soluție practică și estetică: furoshiki, bucăți pătrate de material folosite pentru a înveli obiecte. Le găsești în orice magazin de suveniruri și pot deveni un mod elegant de a-ți transporta temporar gunoiul – înainte de a le transforma în decorațiuni acasă.
Curățenia este un pact social
Paul Christie, CEO-ul companiei de turism Walk Japan, spune că în fața acestei întrebări repetate, pune accent pe valorile profunde ale societății japoneze:
„Japonezii prețuiesc curățenia și cooperează la nivel social pentru a o menține, iar rezultatul este că țara lor e printre cele mai ordonate și îngrijite din lume.”
Profesorul McMorran întărește ideea: „Comunitățile japoneze au ales să evite neplăcerile și costurile coșurilor publice, iar consumatorii și-au asumat responsabilitatea de a avea un plan de eliminare a deșeurilor odată cu achiziția produsului.”
Această responsabilitate include și un sistem de reciclare impresionant. Unele orașe au până la 20 de categorii de reciclare diferite, motiv pentru care chiar și localnicii se pot simți copleșiți.
„Transportul public impecabil este un exemplu excelent: toți pasagerii tratează stațiile, trenurile, autobuzele și ceilalți călători cu respect și se comportă în consecință”, spune profesorul.
Dorința de securitate
Motivul cel mai tulburător pentru absența coșurilor de gunoi este, însă, securitatea.
Pe 20 martie 1995, membrii cultului apocaliptic Aum Shinrikyo au comis atacuri cu sarin în metroul din Tokyo. 14 oameni au murit, peste 5.500 au fost răniți. Atacatorii au ascuns pachetele cu gaz în pungi de plastic, le-au lăsat pe podea și le-au înțepat cu vârful umbrelor.
Ulterior, autoritățile au eliminat coșurile de gunoi din stațiile de metrou, de teama că ar putea fi folosite pentru a ascunde explozibili. Cele rămase sunt transparente, tocmai pentru a permite inspecția vizuală.
Japonia nu e singura țară care a luat astfel de măsuri. La Londra, multe coșuri de gunoi au fost îndepărtate după atacurile IRA din anii ’70. După atentatele de la Madrid din 2004, două linii feroviare japoneze au renunțat la întreținerea coșurilor din același motiv.
Curățenia în Japonia nu vine din cer. Este rezultatul unei culturi în care respectul pentru ceilalți și asumarea responsabilității personale sunt valori cotidiene. Nu e ușor să te adaptezi ca turist, dar e imposibil să nu admiți: funcționează.
Ştiri video recomandate
