Ce animale pot „număra” și face calcule matematice? Numărul lor e neașteptat de mare

Ideea că un animal ar putea să numere sau să facă matematică pare mai degrabă subiectul unui clip viral de pe TikTok. Și totuși, capacitatea de a percepe cantități, numită adesea „numerozitate”, este prezentă la un număr neașteptat de mare de specii.

Așadar, ce animale pot „număra” și înțelege concepte matematice de bază?

„Multe specii, de la insecte și melci, până la șopârle, păsări și mamifere, atât terestre cât și marine, pot face diferența între diverse cantități”, explică Michael Beran, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Georgia, pentru Live Science. Această abilitate are un avantaj evolutiv clar: ajută animalele să identifice surse mai bune de hrană, crescându-le astfel șansele de supraviețuire și reproducere.

De exemplu, s-a demonstrat că albinele melifere își numără reperele vizuale în zbor, în drum spre florile bogate în nectar. Păianjenii aurii țesători (Nephila clavipes) par să țină evidența insectelor prinse în pânză.

Broaștele Tungarase „întrec” numeric în ritualuri de împerechere: masculii scot un sunet prelung, încheiat cu un clic scurt numit „chuck”. Rivalul răspunde cu un chuck în plus. Competiția continuă, fiecare adăugând un nou sunet, până când obosesc.

Leoaicele evaluează riscurile unei confruntări ascultând și numărând răgetele unei haite rivale, pentru a decide dacă se retrag sau atacă.

Iar în 2024, cercetătorii au descoperit că ciorile de pădure pot emite un număr exact de „cra-cra”-uri ca răspuns la stimuli vizuali sau auditivi — practic, pot „număra cu voce tare” de la unu la patru.

Pot ele cu adevărat „număra”?

„Probabil că aceste specii nu pot număra în sensul în care o fac oamenii”, spune Beran. În schimb, animalele par să folosească un instrument cognitiv numit sistem aproximativ al numerelor (ANS – Approximate Number System), adesea descris ca „simțul numerelor”.

„Acest sistem pare să se bazeze pe neuroni specializați, care reacționează intens la anumite cantități”, explică Giorgio Vallortigara, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Trento, Italia. „Am descoperit acești neuroni chiar și la pui de găină abia ieșiți din ou, ceea ce sugerează că ANS este înnăscut”.

Cum funcționează „simțul numerelor”

ANS nu implică numărarea ca pe degete. E mai degrabă un sistem care permite comparații rapide între cantități. Are două caracteristici esențiale: efectul distanței și efectul dimensiunii.

Efectul distanței înseamnă că e mai ușor să distingi între 4 și 8 decât între 6 și 8. Efectul dimensiunii presupune că e mai ușor să compari 2 cu 4 decât 12 cu 14, deși diferența e aceeași.

ANS urmează așa-numita lege a lui Weber, conform căreia percepția diferenței dintre două cantități depinde mai mult de raportul dintre ele decât de valoarea absolută, explică Irene Pepperberg, cercetătoare asociată la Universitatea Boston.

Pepperberg și Beran subliniază că acest „simț numeric” este diferit de ceea ce înțelegem prin numărare în cazul oamenilor – adică abilitatea de a asocia simbolul „4” cu exact patru obiecte, indiferent dacă sunt dopuri, chei sau bile. Adevărata numărare presupune și învățarea simbolurilor, înțelegerea valorilor și a ordinii numerelor – lucruri care necesită ani de învățare la copii.

„Doar câteva animale non-umane au ajuns aproape de această capacitate”, spune Pepperberg. Printre ele, papagalul Alex și două cimpanzee numite Sheba și Ai.

Papagalul Alex putea recunoaște și ordona corect cifre arabe de la unu la opt și chiar să adune două seturi de obiecte, cum ar fi biscuiți sau jeleuri.

Pot animalele să facă matematică?

Pentru majoritatea cercetătorilor, numărarea este văzută ca un precursor al matematicii, dar nu ca matematică în sine. Chiar dacă multe animale pot percepe schimbări de cantitate, puține pot face aritmetică, adică să adune, să scadă, să înmulțească sau să împartă folosind simboluri.

„Aritmetica formală, așa cum o învață copiii la școală, este o invenție culturală recentă”, spune Vallortigara. Există încă societăți tradiționale, cum este tribul Himba din Namibia, care folosesc doar ANS pentru a estima cantități. Odată cu dezvoltarea agriculturii și a creșterii animalelor, oamenii au avut nevoie de calcule mai precise, iar de aici a apărut și aritmetica.

Totuși, experimente ingenioase au arătat că anumite specii pot efectua operații simple precum adunarea și scăderea, spune Beran.

Atunci când sunt învățate să asocieze anumite culori sau simboluri cu operații matematice, unele specii, inclusiv papagalii gri africani, porumbeii, unele primate, albinele, pisicile de mare și peștii ciclide, au reușit să adune sau să scadă cantități mici. De pildă, un punct albastru putea însemna „adaugă unu”, iar animalele aplicau regula pentru a rezolva sarcina.

„Și poate, cu designuri inteligente, am putea testa și forme simple de înmulțire sau împărțire, care sunt în esență doar cazuri speciale de adunare și scădere”, adaugă Beran.

Dar dacă e vorba de calcule mai mari – cum ar fi 12 + 22 – sau formule complicate ca în algebră, „atunci dovezile pentru abilități matematice la animale non-umane devin foarte, foarte slabe”, concluzionează el.