Dinții unui Tyrannosaurus rex au scos la iveală o informație prețioasă care schimbă fundamental modul în care este perceput celebrul dinozaur. Oamenii de știință au demonstrat că acest prădător masiv avea sânge cald „cu o temperatură corporală apropiată de cea a unui om”, infirmând ipoteza că erau „brute leneșe” și oportuniste, potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances, relatează Agerpres.
Compoziţia chimică a smalţului din trei dinţi de T. rex descoperiţi în Montana a indicat că dinozaurul avea o temperatură corporală de 36,3 grade Celsius, plus minus 2,5 grade Celsius, conform cercetătorilor. Pentru oameni, temperatura medie a corpului este de 37 grade Celsius.
Comparaţii mai potrivite ar putea fi temperatura medie a corpului elefantului, cel mai masiv animal terestru existent, de aproximativ 36 grade Celsius, şi a struţului, cea mai mare pasăre existentă, de aproximativ 39 grade Celsius.
De ce contează că T.rex avea sânge cald
Tyrannosaurus a fost printre cei mai masivi dinozauri carnivori, iar dovezile noului studiu conform cărora Tiranosaurul avea sânge cald infirmă ipoteza mai veche că aceste animale ar fi fost nişte „brute leneşe” şi oportuniste.
„Încetează să mai fie o reptilă aşa cum oamenii îşi imaginează reptilele. Un animal cu temperatura corpului de 36 de grade Celsius nu aşteaptă să-l încălzească soarele. Este independent termic de mediul înconjurător şi, în acest sens, mai aproape de un elefant sau de un struţ decât de un crocodil”, a declarat geologul Aradhna Tripati de la UCLA, autoarea principală a cercetării.
Tiranosaurul a populat vestul Americii de Nord în perioada Cretacicului, acum aproximativ 66 de milioane de ani, la sfârşitul erei dinozaurilor. Fosilele sale sunt cunoscute până în nord, în provinciile canadiene Alberta şi Saskatchewan, apoi spre sud, prin statele americane Montana, Wyoming şi Dakota, şi până în New Mexico şi Texas.
Tripati a spus că modelarea climatică indică faptul că Tiranozaurul ar fi putut locui în cea mai mare parte a continentului, „inclusiv în medii reci unde ar fi cunoscut îngheţul”.
„Acesta este un animal mult mai mobil şi adaptabil decât cel pe care şi-l imaginează oamenii”, a spus geologul Aradhna Tripati de la UCLA.
Animalele cu sânge cald, numite şi endoterme, implică capacitatea unui animal de a genera şi conserva căldura metabolică internă. Aceasta oferă anumite avantaje fiziologice, cum ar fi energia şi rezistenţa susţinute, precum şi capacitatea de a prospera în climate calde şi reci. Animalele cu sânge rece, sau ectoterme, sunt dependente de surse externe de căldură pentru a-şi încălzi corpul, aşa cum sunt crocodilii şi şerpii.
„Endotermia este frecventă la animalele mari şi chiar la unii peşti. Cu toate acestea, are un cost. Ratele metabolice mai mari înseamnă nevoi mai mari de hrană şi, potenţial, o vânătoare mai activă pentru a o dobândi. Un T. rex endoterm ar fi trebuit să dobândească mult mai multă hrană pentru a-şi menţine rata metabolică mai mare, dar ar fi fost capabil şi de o activitate mai susţinută pentru a găsi hrană şi a migra şi pentru a trăi în medii mai reci”, a declarat geobiologul de la UCLA şi coautor al studiului, Robert Eagle.
Păsările şi mamiferele sunt endoterme. Toţi dinozaurii carnivori fac parte dintr-o linie numită teropode. Păsările fac parte din această linie, evoluând din dinozauri mici cu pene. Păsările mici zburătoare de astăzi au o temperatură corporală de aproximativ 42°C.
„Temperatura noastră pentru T. rex se situează la capătul inferior - al intervalului endoterm”, a spus Tripati.
Secretul ascuns în dinții dinozaurului
Dinţii au fost cheia acestui studiu. „Smalţul dentar se formează în interiorul animalului la temperatura corpului, aşa că chimia smalţului este ca un termometru”, a spus Tripati.
Raportul dintre anumiţi izotopi de carbon şi oxigen prezenţi în smalţ poate dezvălui temperatura corpului. Cercetătorii au folosit o tehnică minim distructivă, folosind un burghiu rotativ de viteză mică cu un vârf din carbură de tungsten, pentru a preleva aproximativ 5 miligrame de pulbere de smalţ, mai puţin de un vârf de cuţit de sare, din fiecare dinte.
Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles a furnizat dinţii, doi de la un exemplar tânăr adult bine conservat, poreclit Thomas, iar celălalt un dinte parţial izolat de la un al doilea Tyrannosaurus, ambii din aceeaşi locaţie din comitatul Carter din Montana.
Cercetătorii au aplicat tehnica şi la cinci dinţi de crocodilieni cu o vechime similară, proveniţi din aceeaşi formaţiune stâncoasă, descoperind temperaturi corporale medii de 30,9 °C, în concordanţă cu crocodilii moderni şi mai scăzute decât la Tyrannosaurus.
„Se crede că mulţi dinozauri, dar nu neapărat toţi, aveau sânge cald. Cu toate acestea, chiar şi printre organismele cu sânge cald, există semne de întrebare cu privire la gradul de endotermie. Pot fi cu sânge cald cu un nivel scăzut de endotermie, precum leneşii sau furnicarii; mamifere mari moderne; sau endoterme aviare (păsări), care au de obicei rate metabolice mai mari decât mamiferele”, a spus Eagle.
„În ceea ce priveşte alţi dinozauri, aş fi precaută în a generaliza. Aceasta este o singură specie, iar dovezile la dinozauri indică o serie de strategii, mai degrabă decât un singur răspuns”, a spus Tripati, referitor la endotermie.
