Reducerea risipei alimentare are efecte directe asupra protejării mediului, eficienţei economice şi sprijinirii categoriilor vulnerabile, în contextul în care, în România, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, susţin reprezentanţii Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
„Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai complexă şi mai profundă. Atunci când reducem risipa alimentară, nu vorbim doar despre mâncarea în sine, ci despre un impact mult mai larg, cu efecte directe asupra mediului, economiei şi echilibrului din societate”, au precizat aceştia, într-un comunicat.
Când aruncăm un aliment, irosim și toate resursele consumate pentru producerea, procesarea, ambalarea şi transportul lui
Conform sursei citate, reducerea risipei înseamnă, în primul rând, mai puţină presiune asupra resurselor naturale.
„Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar acel produs finit, ci şi întreaga cantitate de apă, sol, muncă şi energie consumată pentru producerea, procesarea, ambalarea şi transportul lui. Prin urmare, prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret şi imediat în protejarea mediului înconjurător şi în reducerea emisiilor poluante", se precizează în comunicat.
În acelaşi timp, combaterea risipei are un rol direct în felul în care hrana ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie, contribuind la îmbunătăţirea nutriţiei şi a accesului la alimente pentru categoriile vulnerabile, susţin reprezentanţii organizaţiei.
„Dincolo de latura umană, vorbim şi despre un impact economic real: reducerea pierderilor generează sisteme operaţionale mai eficiente şi un lanţ agroalimentar care funcţionează mult mai bine, pe termen lung”, se arată în document.
Peste 27% dintre români se află în risc de sărăcie şi excluziune socială
La nivel individual, reducerea risipei din gospodărie înseamnă un impact direct asupra propriei amprente ecologice şi asupra modului în care alegem să folosim resursele zi de zi, protejând, în acelaşi timp, bugetul familiei.
„Trăim un paradox dureros: în timp ce statisticile arată că, la nivel naţional, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, potrivit datelor Eurostat din 2022, avem în paralel comunităţi întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală şi o grijă zilnică”, au adăugat reprezentanţii federaţiei.
Conform sursei citate, peste 27% din populaţia ţării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.
„Ca o verigă esenţială de legătură, reţeaua noastră recuperează surplusul de alimente încă bune de consum de la operatorii economici şi îl redirecţionează rapid şi sigur acolo unde este nevoie. Practic, transformăm o pierdere iminentă a industriei într-un sprijin concret pentru sute de mii de oameni, prin intermediul organizaţiilor partenere”, se arată în comunicat.
Cum putem organiza frigiderul și pentru a reduce risipa alimentară
Risipa nu se rezolvă de la sine, ci prin acţiuni asumate de noi toţi, de la consumatori la marile companii, precizează sursa citată.
„În viaţa de zi cu zi, schimbarea începe acasă. Putem reduce amprenta risipei organizând frigiderul după principiul FIFO (First in, first out - Primul intrat, primul ieşit), învăţând diferenţa dintre „A se consuma până la” (siguranţă alimentară) şi „A se consuma de preferinţă înainte de” (calitate optimă) şi planificând cumpărăturile pentru a evita excesul”, precizează sursa citată.
Totodată, agenţii economici din întregul lanţ agroalimentar pot transforma surplusul de stocuri în sprijin comunitar.
„Prin Legea 217/2016 (modificată şi completată prin Legea 49/2024) privind diminuarea risipei alimentare, companiile pot dona produsele către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilităţi fiscale importante (deductibilitate integrală a cheltuielilor şi scutire de TVA pentru produsele transferate)”, se precizează în document.
De la înfiinţare, din 2016, până la finalul anului 2025, Reţeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41.000 de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile.
Peste 37.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3.000 de tone colectate prin Colecta Naţională de Alimente şi aproape 1.400 de tone produse non-food.
Ştiri video recomandate
