Care este țara cu cea mai scăzută rată de îmbătrânire, și unde oamenii îmbătrânesc mai repede

Locul în care trăim poate influența ritmul cu care îmbătrânim, în funcție de riscurile de mediu, sociale și politice la care suntem expuși. Potrivit unui nou studiu publicat în Nature Medicine, citat de BBC Science Focus, Danemarca oferă cele mai bune condiții pentru o îmbătrânire lentă și o viață sănătoasă la vârste înaintate.

Ce influențează cu adevărat îmbătrânirea?

Cercetarea internațională a analizat datele a peste 160.000 de persoane din 40 de țări pentru a înțelege ce factori influențează procesul biologic al îmbătrânirii. Echipa de oameni de știință a folosit un model de inteligență artificială numit „ceasul decalajului biocomportamental” („biobehavioural age gap clock”) pentru a măsura diferența dintre vârsta cronologică a unei persoane și vârsta prezisă de model, în funcție de riscurile la care este expusă.

De exemplu, dacă ai 50 de ani, dar, pe baza factorilor de risc din jurul tău, modelul estimează că ai 55 de ani, înseamnă că ai un decalaj biocomportamental de +5 ani. Cu cât această diferență este mai mare, cu atât îmbătrânești mai repede din punct de vedere biologic.

Europa îmbătrânește cel mai sănătos

Rezultatele au arătat că europenii prezintă cele mai ridicate niveluri de îmbătrânire sănătoasă dintre cele patru continente analizate: Africa, Asia, Europa și America de Sud. În schimb, persoanele din țările cu venituri reduse tind să îmbătrânească mai rapid.

Concret, Danemarca a fost țara cu cel mai lent ritm de îmbătrânire, participanții danezi având în medie o vârstă biologică cu 2,35 ani mai mică decât vârsta lor reală. Pe locurile următoare s-au situat Olanda și Finlanda.

La polul opus, Egiptul a avut cel mai mare ritm de îmbătrânire accelerată, participanții având o vârstă biologică în medie cu 4,75 ani mai mare decât cea cronologică. Egiptul a fost urmat de Africa de Sud și mai multe țări din America de Sud. În Europa, regiunile sudice și estice – inclusiv România – au înregistrat rate mai rapide de îmbătrânire.

Ce factori încetinesc sau accelerează îmbătrânirea?

Studiul a identificat trei categorii de factori care influențează sănătatea în procesul de îmbătrânire:

1. Factori fizici, precum calitatea aerului sau expunerea la poluanți.

2. Factori sociali, cum ar fi egalitatea de gen și statutul socioeconomic.

3. Factori sociopolitici, care s-au dovedit a fi extrem de importanți, poate chiar decisivi.

Un element esențial al îmbătrânirii sănătoase este dacă locuiești într-o societate democratică, cu drepturi politice reale, alegeri libere și instituții funcționale. În țările unde drepturile cetățenești sunt limitate sau unde corupția politică este ridicată, îmbătrânirea biologică este mai accelerată.

Dr. Morten Scheibye-Knudsen, profesor de gerontologie la Universitatea din Copenhaga, explică:

„Acest studiu este important deoarece redefinește îmbătrânirea nu doar ca rezultat al biologiei și stilului de viață, ci și ca produs al condițiilor de mediu și al forțelor sociopolitice. Modul în care trăiești și guvernarea din țara ta pot accelera sau încetini considerabil îmbătrânirea.”

Stresul politic îmbătrânește

Scheibye-Knudsen adaugă că efectele negative ale politicii asupra îmbătrânirii sunt încă puțin înțelese, dar ar putea fi legate de stresul cronic cauzat de insecuritate, inegalități în sistemul de sănătate și lipsa unor perspective clare.

Persoanele care îmbătrânesc accelerat sunt de opt ori mai predispuse să aibă dificultăți în desfășurarea activităților zilnice și de patru ori mai expuse riscului de declin cognitiv, potrivit datelor studiului.

Inegalitățile globale persistă

Un aspect remarcabil al studiului este că factorii de risc au un impact mai puternic decât cei de protecție. Cu alte cuvinte, lipsa accesului la un mediu sănătos sau la o guvernare funcțională afectează mai mult sănătatea decât poate compensa, de exemplu, un stil de viață individual sănătos.

În plus, cercetarea a arătat că persoanele din țările cu venituri mici îmbătrânesc accelerat indiferent de statutul lor social individual. Asta înseamnă că simplul fapt de a trăi într-o societate mai puțin dezvoltată sau instabilă are un impact negativ direct asupra sănătății biologice.

Un apel pentru soluții universale

Deși studiul nu stabilește legături cauzale definitive, autorii subliniază importanța sa pentru politicile de sănătate globală. Schemele de asigurare universală de sănătate, accesul egal la educație și consolidarea democrației pot contribui la o îmbătrânire mai lentă a populațiilor.

Dr. Scheibye-Knudsen concluzionează:

„Este încă un argument solid în favoarea investițiilor în soluții universale, precum educația și asistența medicală pentru toți, pentru a menține sănătatea populației și a reduce decalajele globale în îmbătrânire.”