Trecerea la ora de iarnă, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, nu este deloc inofensivă, chiar dacă efectele negative sunt mai blânde decât schimbarea orei în primăvară. Modificarea perturbă subtil ritmul circadian, ceasul intern de 24 de ore care reglează somnul, producția de hormoni și starea de spirit, potrivit Euronews.
De asemenea, o analiză recentă realizată de oamenii de știință de la Stanford Medicine a constatat că schimbările orei pot avea efecte negative grave, precum rate mai mari de accident vascular cerebral și obezitate. Studiul a comparat trei politici - ora standard permanentă, ora de vară permanentă și schimbarea bianuală actuală - și a concluzionat că schimbările de oră sezonieră sunt cea mai proastă opțiune.
Prin modelarea expunerii la lumină, alinierea circadiană și rezultatele asupra sănătății în Statele Unite, cercetătorii au estimat că adoptarea orei standard permanente ar putea preveni aproximativ 300.000 de accidente vasculare cerebrale pe an și ar reduce obezitatea la 2,6 milioane de persoane. Ora de vară permanentă ar realiza aproximativ două treimi din acest beneficiu, potrivit cercetării.
„Există un ceas circadian în fiecare celulă a corpului, dar există și un ceas principal: un grup de neuroni din creier care urmăresc automat lumina, zorii, amurgul și întunericul prin semnale de la ochi”, a declarat Timo Partonen, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Helsinki, pentru sursa citată.
„Cât de bine funcționează acest ceas afectează cât de bine dormim și cât de bună sau rea este starea noastră de spirit. De aceea este atât de important”, a adăugat el.
Ce este ora de vară și de ce dăm ceasurile înapoi toamna
Ora de vară (DST) este practica de a muta ceasurile înainte cu o oră primăvara și înapoi toamna pentru a prelungi lumina zilei de seară. Cea mai mare parte a Europei, Americii de Nord, părți din Africa și Asia urmează acest sistem. Nu toate țările aplică sistemul orei de vară și al orei de iarnă. În multe state, ceasurile nu se modifică deloc, iar oamenii trăiesc tot anul după același fus orar. În România însă, tradiția schimbării orei rămâne valabilă.
Anul acesta, ceasurile vor fi date înapoi duminică, 26 octombrie. Deși mulți salută ora suplimentară de somn, schimbarea orei, prin trecerea la ora de iarnă încă ne modifică ritmul intern - și unii oameni o simt mai mult decât alții.
„În general, în ciuda plângerilor legate de întunecarea serilor, cea de toamnă este de obicei percepută ca fiind mai puțin dureroasă”, a declarat pentru Euronews Health profesorul Malcolm von Schantz, cronobiolog la Universitatea Northumbria.
„Cei cărora nu le place schimbarea de toamnă se plâng în principal că se întunecă brusc când pleacă de la serviciu. Dar există două aspecte legate de acest lucru. În primul rând, reflectă pur și simplu locul în care trăim: în acea perioadă a anului, nu există suficiente ore de lumină naturală pentru a menține atât diminețile, cât și serile luminoase. Acesta nu este un rezultat al schimbării orei, ci doar al geografiei”.
Un nou studiu constată o legătură între problemele de somn și autovătămarea în adolescență.
„În al doilea rând, și mai puțin intuitiv, este că, din punct de vedere biologic și fiziologic, lumina dimineții este mult mai importantă pentru noi”, a spus el.
Ce efecte are trecerea la ora de iarnă asupra somnului
Partonen este de acord, spunând că „schimbarea orei toamna este mai ușor de adaptat, deoarece ne oferă o oră în plus zilei noastre”. „Este mai ușor pentru ceasul circadian principal să se adapteze la acest nou program”.
Cu toate acestea, el a avertizat că, inițial, somnul s-ar putea să nu fie la fel de revigorant ca în lunile de vară.
„Există, de asemenea, riscul ca oamenii să nu folosească ora suplimentară pentru somn - în schimb, stau treji mai târziu și continuă să acumuleze deficiențe de somn. „Schimbarea orei ar putea fi o oportunitate de a recupera odihna, dar majoritatea oamenilor nu o folosesc în acest fel”, a spus el.
Schimbarea orei de primăvară - care fură o oră de somn - a fost legată de creșteri pe termen scurt ale accidentelor rutiere, pierderii somnului și atacurilor de cord (un studiu citat de American Heart Foundation a constatat că a existat o creștere de 24% a atacurilor de cord în ziua următoare trecerii la ora de vară).
Dar schimbarea din octombrie poate avea efecte mai subtile.
Un studiu din 2025 realizat de Universitatea Liverpool John Moores și Universitatea din Oxford a constatat că femeile erau mai predispuse decât bărbații să raporteze o îngrijorare, confuzie și stres sporite în zilele de după schimbarea orei. Întreruperile rutinelor copiilor, cum ar fi orele de culcare mai târzii și dificultățile de trezire, au contribuit, de asemenea, la stresul din gospodării.
Cercetările mai ample în domeniul sănătății sugerează că schimbările frecvente ale orei, cum este trecerea la ora de iarnă, pot avea efecte negative și riscuri mai grave, pe termen lung.
Ştiri video recomandate
