Un studiu amplu, publicat marți în jurnalul Heart, arată că mersul într-un ritm mediu sau alert a fost asociat cu un risc mai scăzut cu 35%, respectiv 43%, de a dezvolta oricare dintre tulburările de ritm cardiac analizate, comparativ cu mersul lent, notează CNN.
„Mersul pe jos este accesibil tuturor”
Aceste tulburări sunt aritmiile: fibrilația atrială, bradiaritmiile și aritmiile ventriculare. Fibrilația atrială, cunoscută și ca A-fib, este cea mai frecventă aritmie, caracterizată printr-un ritm cardiac neregulat și rapid, care începe în camerele superioare ale inimii, atriile. Bradiaritmiile sunt ritmuri cardiace anormal de lente, de obicei sub 60 de bătăi pe minut, în condițiile în care ritmul normal este între 60 și 100 de bătăi pe minut. Aritmiile ventriculare apar atunci când camerele inferioare ale inimii, ventriculele, bat prea repede.
„Partea grozavă legată de mersul pe jos este că este accesibil tuturor. Nu trebuie să cheltuiești bani pe abonamente la sală sau echipamente. Poți pur și simplu să ieși pe ușa casei și să mergi”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Jill Pell, profesoară la Universitatea din Glasgow, Scoția, într-un e-mail.
Potrivit unui studiu din 2024, aproape 60 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de fibrilație atrială. Estimările privind alte tipuri de aritmii sunt mai puțin clare, însă, în general, persoanele cu astfel de tulburări de ritm cardiac au un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral sau moarte prematură, a explicat Pell.
„Există medicamente și proceduri care pot fi oferite acestor pacienți, dar ar fi de preferat să prevenim apariția tulburărilor de ritm cardiac încă de la început”, a adăugat ea.
În plus, potrivit cunoștințelor autorilor, a existat un singur alt studiu anterior care a analizat legătura dintre ritmul mersului și tulburările de ritm cardiac, iar acela s-a concentrat doar pe un singur tip de aritmie, a precizat dr. Pell.
Cercetările anterioare au arătat că „ritmul de mers este asociat cu alte rezultate, precum bolile cardiovasculare, așa că am vrut să vedem dacă același lucru este valabil și în cazul tulburărilor de ritm cardiac”, a adăugat ea.
Autorii au analizat date privind sănătatea și activitatea fizică ale unor adulți recrutați între 2006 și 2010 în cadrul studiului UK Biobank, care urmărește starea de sănătate a peste 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani din Regatul Unit. Participanții au completat chestionare în care au fost întrebați dacă ritmul lor de mers era lent (sub 4,8 km/h), mediu (între 4,8 și 6,4 km/h) sau alert (peste 6,4 km/h).
Pe parcursul unei perioade de urmărire de aproximativ 13 ani, 9% dintre participanți au dezvoltat aritmii.
„Am avut date despre ritmul de mers auto-raportat de la peste 420.000 de persoane, dar am avut și date de accelerometrie de la (aproape) 82.000 dintre acestea. Datele obținute prin ceasuri au arătat că mersul într-un ritm mediu (4,8 – 6,4 km/h) timp de doar 5–15 minute pe zi este suficient pentru a reduce riscul.”, a declarat dr. Pell, referindu-se la informațiile obținute prin ceasuri care monitorizează viteza de mișcare.
Potrivit autorilor studiului, asocierea între mersul alert și reducerea riscului de aritmii a fost mai puternică în cazul persoanelor sub 60 de ani, al celor fără obezitate, al pacienților cu hipertensiune sau cu două ori mai multe afecțiuni preexistente, precum și în cazul femeilor.
„Este un rezultat interesant, pentru că, deși femeile sunt mai puțin predispuse la fibrilație atrială decât bărbații, atunci când o dezvoltă, riscul de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral este mai mare decât în cazul bărbaților cu fibrilație atrială”, a explicat Pell.
Cardiologul Martha Gulati a apreciat studiul ca fiind important și a spus că acesta confirmă cercetări anterioare – inclusiv ale sale și ale altor specialiști – care arătau beneficiile activității fizice în cazul fibrilației atriale, dar și asocierea mai puternică în rândul femeilor.
„Acest studiu arată că una dintre cele mai eficiente strategii de prevenție primară pentru reducerea aritmiilor cardiace este mersul alert”, a declarat dr. Martha Gulati, director al secției de cardiologie preventivă de la Smidt Heart Institute, Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles. Gulati nu a fost implicată în realizarea studiului.
Legătura dintre mersul pe jos și ritmul cardiac
Autorii studiului subliniază că, fiind vorba de un studiu observațional, acesta nu poate dovedi o relație de tip cauză-efect. De asemenea, datele despre sănătate auto-raportate pot fi afectate de amintiri inexacte sau de percepții subiective.
„În studiile observaționale există întotdeauna riscul ca persoanele care merg mai încet să facă asta pentru că suferă deja de o boală”, a explicat dr. Pell.
„Am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru a evita acest risc, asigurându-ne că niciun participant nu suferea de vreo boală cardiacă sau vasculară la începutul studiului”, a adăugat dr. Pell.
„Totuși, acum avem nevoie de un studiu intervențional care să confirme concluziile noastre: un studiu cu persoane care merg încet, dintre care unora să li se ceară să își mărească ritmul de mers, iar altora nu”, a explicat ea.
Fibrilația atrială (A-Fib) este asociată cu mai mulți factori de risc care se regăsesc și în afecțiuni precum bolile de inimă, diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea, a declarat dr. Sean Heffron, director al secției de fitness cardiovascular și nutriție de la Center for the Prevention of Cardiovascular Disease, Universitatea New York. El nu a fost implicat în studiu.
Participanții care mergeau într-un ritm mai alert aveau mai multe șanse să fie bărbați, să trăiască în zone mai puțin defavorizate, să aibă un stil de viață mai sănătos și o greutate mai mică. De asemenea, aceștia prezentau o forță mai bună a prinderii, o circumferință mai mică a taliei și niveluri mai scăzute de inflamație și de factori de risc metabolic, precum colesterolul sau glicemia ridicată.
„Bradiaritmiile sau aritmiile ventriculare sunt mai puțin specifice, pot avea numeroase alte cauze și sunt, cu siguranță, mult mai puțin asociate cu factori legați de stilul de viață, în comparație cu fibrilația atrială. Mi s-a părut interesant că au fost analizate toate împreună.”, a adăugat Heffron.
Autorii studiului au descoperit că mai mult de o treime din efectul benefic al mersului rapid se datorează faptului că acest ritm ajută la reducerea colesterolului, glicemiei și tensiunii arteriale și scade riscul de acumulare în greutate, a explicat Pell, menționând că aceste scăderi contribuie la reducerea riscului de tulburări de ritm cardiac.
Deși mersul alert pare să fie mai benefic decât mersul lent, „primul pas este, la propriu, un pas”, a spus dr. Gulati. „Începem prin a merge încet, dar cu cât o facem mai des, cu atât ritmul nostru va deveni mai rapid.”
Ştiri video recomandate
