Până în 1492, când Columb a ajuns în Lumea Nouă, nativii americani trăiau acolo de zeci de mii de ani. Vikingii au ajuns și ei cu aproximativ 500 de ani mai devreme, iar unele cercetări sugerează că și polinezienii ar fi putut explora emisfera vestică înaintea lui Columb. Așadar, cine au fost primii oameni care au descoperit America? Primii care au ajuns în emisfera vestică au fost amerindienii, descendenți ai unui grup ancestral format din nord-siberieni și est-asiatici. Este probabil ca aceștia să fi migrat fie pe uscat, prin intermediul Podului Terestru Bering, fie pe mare, scrie Live Science.
Momentul exact al sosirii lor este încă disputat. Mai multe studii arată că urme umane fosilizate descoperite în Parcul Național White Sands din New Mexico datează de acum 21.000–23.000 de ani. Acestea ar fi fost lăsate în timpul ultimei ere glaciare — între 26.500 și 19.000 de ani în urmă — când nordul continentului era acoperit de ghețari și calote de gheață.
Alte cercetări, mai controversate, propun o sosire chiar mai timpurie. De exemplu, un studiu a datat artefactele din piatră din Peștera Chiquihuite, Mexic, la peste 30.000 de ani. Totuși, nu este clar dacă aceste artefacte au fost create de oameni sau dacă s-au format natural, ceea ce face descoperirea incertă.
Un alt studiu și mai radical, publicat în 2017 în revista Nature, a raportat descoperirea unor oase de mastodont în California, care ar fi putut fi modificate de oameni acum aproximativ 130.000 de ani. Însă mulți arheologi au ridicat semne de întrebare privind metoda de excavare și au sugerat că modificările oaselor s-ar putea datora animalelor sau altor procese naturale.
Cele mai vechi dovezi ale existenței lui Homo sapiens datează de acum circa 300.000 de ani (în Maroc), în timp ce migrarea cu succes spre Asia s-a produs acum mai bine de 100.000 de ani, iar spre Europa acum circa 55.000 de ani.
Vikingii în emisfera vestică
Vikingii au ajuns în emisfera vestică în secolul al XI-lea, cu aproximativ 500 de ani înaintea lui Columb, și au construit un avanpost la L’Anse aux Meadows, în nordul insulei Newfoundland. Nu este clar cine a fost primul viking care a pus piciorul în America de Nord.
Indicii despre acest lucru apar în sagele islandeze, redactate în secolele XIII și XIV de urmași ai vikingilor.
"Conform Sagei lui Erik cel Roșu, un negustor numit Bjarni Herjólfsson și echipajul său ar fi putut fi primii vikingi care au ajuns în America de Nord, în jurul sfârșitului secolului al X-lea", a declarat Kevin McAleese, curator la muzeul The Rooms din St. John’s, Newfoundland și Labrador.
Saga descrie cum echipajul a fost deviat de la ruta către Groenlanda și a navigat de-a lungul unei coaste ce pare a fi a Americii de Nord. Herjólfsson nu a debarcat, ci a continuat drumul spre Groenlanda.
"În schimb, Saga groenlandezilor îl menționează pe Leif Erikson drept primul viking care ar fi debarcat efectiv în America de Nord, tot la sfârșitul secolului al X-lea, și care ar fi făcut mai multe călătorii acolo", potrivit lui McAleese.
Indiferent cine a fost primul, încercările de colonizare menționate în legendele nordice au eșuat, în principal din cauza relațiilor ostile cu populațiile indigene și a faptului că vikingii erau numeric depășiți.
Exploratori polinezieni
Este posibil ca și polinezienii să fi ajuns în emisfera vestică cu secole înainte de Columb. Un studiu ADN publicat în 2020 a arătat că polinezienii și nativii americani — probabil din actuala Columbie — s-au încrucișat genetic în urmă cu aproximativ 800 de ani. Totuși, nu este clar dacă polinezienii au navigat spre America de Sud sau invers.
De asemenea, culturi americane precum cartoful dulce au fost găsite în multe situri polineziene, ceea ce a alimentat dezbaterea privind modul în care aceste plante au ajuns acolo — prin intervenția umană sau transportate de curenții oceanici.
Un studiu din 2024, care a analizat plante din Rapa Nui (Insula Paștelui), a descoperit că locuitorii insulei consumau plante originare din America de Sud acum circa 1.000 de ani.
Cristofor Columb
Deși Cristofor Columb este renumit pentru călătoriile sale în emisfera vestică, el a susținut în mod constant că a ajuns în Asia.
"Și-a construit reputația pe ideea că va descoperi o rută către Asia. Asta i-a motivat pe investitori și a făcut dificilă recunoașterea unei greșeli", a declarat Ida Altman, profesor emerit de istorie la Universitatea din Florida.
Poziția lui Columb avea și o miză financiară. Spania îi promisese titluri nobiliare și o parte din bogățiile comerțului asiatic, dar doar dacă reușea să descopere o nouă rută maritimă spre Asia.
Spre finalul vieții, atitudinea sa pare să se fi nuanțat.
"Poziția sa nu a fost întotdeauna consecventă. În unele dintre scrierile sale târzii, el descria Americile ca pe un fel de «paradis» nou descoperit, sugerând că era vorba de un tărâm necunoscut europenilor", a afirmat Anna Suranyi, profesoară de istorie la Endicott College.
Indiferent de convingerile lui Columb, impactul călătoriilor sale a fost uriaș: populațiile indigene din emisfera vestică au fost decimate de boli, iar colonizarea europeană a dus la apariția unor noi state pe teritoriile actuale ale Americii de Nord și de Sud.
Ştiri video recomandate
