Arheologii din Saxonia-Anhalt, Germania, au descoperit aproximativ 1.000 de artefacte medievale și peste 50 de morminte, inclusiv ale unor copii înmormântați în locuri unde apa de ploaie se scurgea odinioară pe pereții unei biserici. Cercetătorii cred că această amplasare a fost una intenționată - un act spiritual legat de credința medievală într-un „efect de apă sfințită” care ar fi putut oferi mântuire copiilor nebotezați.
Descoperirile au fost făcute pe situl fostei capele Mallerbach, lângă orașul Allstedt, în districtul Mansfeld-Südharz, potrivit Arkeonews. Conducerea săpăturilor este asigurată de Felix Biermann, din partea Oficiului de Stat pentru Patrimoniu și Arheologie al Saxoniei-Anhalt, iar cercetările au oferit perspective remarcabile asupra unei biserici demult uitate, a comunității care o înconjura și a unei laturi profund emoționante a credinței medievale.
O capelă cu un trecut tumultuos
Potrivit lui Felix Biermann, capela Mallerbach a fost construită în secolul al XII-lea și a trecut prin mai multe transformări: a servit inițial drept biserică de sat, apoi ca o capelă de drum și, în cele din urmă, a devenit un loc de pelerinaj.
Însă povestea ei s-a încheiat violent. Pe 24 martie 1524, în primele valuri ale Războiului Țărănesc, capela a fost jefuită și incendiată de cetățeni din Allstedt, probabil influențați de predicile revoluționare ale teologului Thomas Müntzer. Astăzi, atacul asupra capelei Mallerbach este considerat unul dintre cele mai timpurii semnale ale revoltelor care aveau să cuprindă Germania centrală în secolul al XVI-lea.
Săpăturile recente fac parte din proiectul comemorativ „Gerechtigkeyt – Thomas Müntzer și 500 de ani de la Războiul Țărănesc”, care își propune să reexamineze această perioadă turbulentă prin prisma dovezilor arheologice.
1.000 de artefacte medievale: monede, însemne de pelerinaj și arme
Printre cele aproximativ 1.000 de obiecte descoperite se numără 25 de monede de argint datând din secolele XV–XVI, însemne de pelerinaj, catarame de curea, cuțite, potcoave și un vârf de arbaletă. Arheologii au găsit și gloanțe de plumb, fragmente ceramice și resturi de materiale de construcție care indică distrugerea capelei prin incendiere.
Fiecare descoperire contribuie la conturarea unei imagini mai ample a vieții în jurul capelei Mallerbach — de la devoțiunea zilnică până la momentele de violență care au dus la dispariția sa.
Copii înmormântați sub ploaie: „Efectul apei sfințite”
Cea mai emoționantă descoperire nu ține însă de obiectele găsite, ci de mormintele din jurul capelei. Cercetătorii au identificat peste 50 de morminte, dintre care aproximativ 25 aparțin copiilor, majoritatea amplasate de-a lungul peretelui estic al bisericii.
Ce face aceste înmormântări cu adevărat remarcabile este locul exact unde au fost săpate: acolo unde, în trecut, apa de ploaie se scurgea de pe acoperișul bisericii și pătrundea în pământ. Arheologii sunt de părere că nu este vorba despre o coincidență.
„Acești copii erau, cel mai probabil, nebotezați, iar credincioșii sperau ca apa de ploaie care atingea pereții sfinți ai bisericii să poarte o formă de putere sfințitoare — un efect de apă sfințită,” explică Felix Biermann, coordonatorul proiectului.
În credința creștină medievală, botezul era considerat esențial pentru mântuire. Copiii care mureau nebotezați erau priviți ca rămânând în afara harului divin, ceea ce provoca o suferință profundă părinților. Așezarea acestor morminte sub scurgerea „sfințită” a apei sugerează o încercare simbolică de a le oferi o formă postumă de botez — o manifestare tulburătoare de credință, disperare și speranță.
Durerea și credința Evului Mediu
Emoția acestor descoperiri este amplificată de identificarea a două morminte de copii aparținând unei familii nobile. În unul dintre ele se afla un mic vas galben din lut, pictat cu roșu - un exemplar de ceramică Pingsdorf din secolul al XII-lea, denumită astfel după un atelier celebru din Renania.
Astfel de obiecte lăsate alături de cei decedați oferă rare și valoroase perspective asupra modului în care familiile medievale își exprimau dragostea, dorința de protecție și credința în viața de apoi. În combinație cu mormintele „sub ploaie”, aceste descoperiri oferă o imagine intimă și profund umană a modului în care oamenii Evului Mediu înfruntau moartea — în special moartea copiilor — în lumina convingerilor lor religioase.
„Capela Mallerbach nu a fost doar o clădire”
Săpăturile au mai scos la iveală și urme ale satului medieval Mallerbach, abandonat de secole, inclusiv pivnița unei case despre care se crede că a aparținut paznicului bisericii, care ar fi locuit acolo până la distrugerea capelei în 1524. Documentele istorice indică faptul că satul găzduia târguri anuale, ceea ce sugerează o așezare prosperă până în secolul al XIV-lea, când a intrat în declin, lăsând capela ca ultim vestigiu.
Pentru echipa de arheologi, situl spune o poveste complexă, la intersecția dintre credință, frică și istorie.
„Fiecare obiect, fiecare mormânt, ne apropie de înțelegerea vieții oamenilor de rând și a credințelor lor,” spune Felix Biermann. „Capela Mallerbach nu a fost doar o clădire - a fost un punct spiritual de referință pentru întreaga comunitate.”
Artefactele și rămășițele umane descoperite sunt în prezent analizate în laboratoarele din Halle (Saale). O expoziție publică ce va prezenta aceste descoperiri este programată pentru vara anului 2025 la Muzeul de Preistorie al Statului din Halle, unde vizitatorii vor putea explora această legătură delicată dintre credință și mortalitate care a modelat viața medievală.
Ştiri video recomandate
