Iată! Stau la uşă şi bat. Dacă îmi auzi Vocea, deschide-Mi uşa! Voi intra la tine şi voi cina cu tine şi tu vei cina cu Mine

de L.D.    |    20 Dec 2012   •   23:01
Iată! Stau la uşă şi bat. Dacă îmi auzi Vocea, deschide-Mi uşa!  Voi intra la tine şi voi cina cu tine şi tu vei cina cu Mine

Ce zi este mâine? Dacă răspunsul dumneavoastră este mâine e vineri, sunteţi un român fericit. Aţi reuşit, cu brio chiar, să ignoraţi una dintre cele mai stridente şi enervante poveşti de final pentru mica şi albastra noastră planetă.


Mulţi tremură şi anunţă convinşi şi convingători sosirea Judecăţii de Apoi. Sunt pregătiţi să-şi ia adio de cele lumeşti şi să dea ochii cu Dumnezeu. Puţini îşi pun însă întrebările evidente. Cine ştie cu siguranţă când se va sfârşi lumea şi - mai ales - cu ce argumente îşi susţine ideea?! Acum să vedem de unde a pornit tot deranjul şi ce părere au specialiştii.

Codicele Mayaş. Trei metri de pergament, împărţit în 78 de pagini, plin cu hieroglife şi calcule mayaşe. Unul dintre puţinele documente precolumbiene rămase omenirii. Şi, totodată, unul dintre cele mai ample şi exacte calendare calculate vreodată de omenire. Povestea codicelui începe, conform scrierilor mayaşe, pe 13 august 3114, înaintea erei noastre. Pentru astronomii mayaşi, era începutul unei noi ere. Pentru omenirea secolului 21 - începutul sfârşitului.

Multă vreme, codicele a rămas doar o enigmă a unei civilizaţii pe care am înţeles-o foarte puţin. Asta până la descifrarea hieroglifelor. Arheologii şi oamenii de ştiinţă şi-au dat seama că matematica mayaşilor era foarte evoluată.

Dar nu s-au oprit aici. Au calculat, în avans, toate evenimentele celeste pentru următoarele milenii. Cu o exactitate care pare ireală. Ultimul astfel de ciclu a fost înscris în codicele de la Dresden. Iar data la care expiră? Bineînţeles, pe 21 decembrie 2012. Şi de aici, au apărut speculaţiile. De ce până atunci? Ce înseamnă această dată? Şi mai ales, ce se va întâmpla?

"O data la 26 de mii de ani, un intreg ciclu de sistem solar se inchide. Ce inseamna asta? Inseamna ca asistam cum sistemul solar se aliniaza perfect cu calea lactee, galaxia si universul", spune astrologul Mariana Cojocaru.

 "Din punct de vedere astronomic, pe 21 decembrie nu se aliniaza nimic cu nimic. Nicio planeta cu nicio alta planeta si nici pamantul cu o alta planeta, cu soarele sau cu centrul galaxiei cum se anunta. Atunci este solstiul de iarna si asta se intampla in fiecare an" spune Adrian Sonka, coordonatorul Observatorului Astronomic.

Chiar şi aşa, oamenii par să creadă mai mult în profeţii de acum câteva secole decât în descoperirile demonstrate ştiinţific. De unde şi nebunia care a cuprins planeta în ultimii doi ani. Terra a fost inundată de profeţi ai Apocalipsei care anunţau cu surle şi trâmbiţe un sfârşit iminent. Bazate pe calculele mayaşe, credinţele că lumea se va sfârşi pe 21 decembrie nu au putut fi combătute cu niciun fel de argumente. Există însă teorii şi teorii ale sfârşitului. În cazul celor mai multe dintre ele, diferă doar procesul. Sfârşitul poate veni din cosmos, sub forma unui asteroid sau meteorit care se încăpăţânează să ne ia planeta la ţintă.

"Oamenii care se uita cum la noi nu or sa moara din cauza ciocnirii cu un asteroid. Niciunul", spune Sonka.

Sau de ce nu, o planetă misterioasă, ascunsă până acum observării ştiinţifice. Nibiru pe numele ei.

Alţi adepţi ai sfârşitului spun însă că finalul vieţii aşa cum o ştim poate şi va fi provocat chiar de propria noastră planetă. Fie câmpul magnetic se inversează, fie un vulcan uriaş erupe şi acoperă cerul. Oricare ar fi varianta, niciuna n-ar fi tocmai o premieră.

"Acum 70 de mii de ani chiar a fost sfarsitul vietii, din punct de vedere al vietii, pe pamant. Un vulcan din Toba, de pe un din insulele din Indonezia a explodat. Explozia a fost atat de puternica incat norii de cenusa s-au ridicat pana dincolo de stratosfera, au invaluit pamantul si timp de trei ani de zile, razele soarelui n-au mai ajuns pe pamant ", spune Alexandru Mironov.

Indiferent de metodă, rezultatul este acelaşi. De asta sunt siguri şi oamenii de ştiinţă. Soarele, atât de darnic cu noi, ne va deveni cel mai mare duşman. Doar că data iminentului sfârşit este îndepărtată. Tare îndepărtată.

Indiferent de ce se va întâmpla pe 21 decembrie sau în orice altă zi cu potenţial catastrofic, printre noi există şi oameni care nu au de gând să aştepte sfârşitul cu mâinile-n sân. Indiferent că vorbim de un holocaust nuclear, de un meteorit sau de întoarcerea unui zeu războinic, există oameni care sunt gata să apere viaţa familiilor lor cu arma în mână.

Dar pentru asta va trebui să-i scoată cineva din buncărele lor, acolo unde speră să păcălească, măcar o vreme, inevitabilul sfârşit. Oricum, dacă s-ar limita să stea frumos în buncăr, ar mai fi cum ar mai fi. Dar nu, ei trebuie să emită şi previziuni post-apocalipsă.

"Vor supravietui bandele care vor sparge supermarketurile, care vor avea rezerve mari de hrana, care vor face la fel si la banca si cam asta va fi. Banul nu va mai exista. Moneda de schimb va fi trocul. Iar mancarea va fi, oricum, peste pretul aurului", declară Cornel Zamfirescu.

Este cel mai negru scenariu pe care şi l-a imaginat Cornel Zamfirescu: momentul în care societatea şi civilizaţia, aşa cum le ştim în acest moment, vor fi implicate într-o aprigă luptă pentru supravieţuire. Un haos generalizat. Măcinat de acest gând, a hotărât să nu aştepte cu mâinile-n sân. A construit un buncăr, adânc ascuns în muncă.

Cornel Zamfirescu speră ca între zidurile groase de beton ale buncărului său să fie ferit de orice urgie ce s-ar putea abate asupra planetei. Peste Ocean, în Statele Unite, un alt bărbat cu aceleaşi angoase e pregătit să lupte până la ultima suflare.

La fel ca şi Cornel Zamfirescu, Tim, fost luptător în trupele speciale, este convins că haosul şi luptele vor pune stăpânire pe lume. Sau pe ce va mai rămâne din ea.

Iar când se va întâmpla asta, Tim şi familia lui speră să fie în buncărul pe care îl construieşte în munţi.

Aceşti oameni sunt doar doi dintre milioanele care tremură la gândul că pe 21 decembrie sau în viitorul apropiat, lumea se va sfârşi. Au investit timp şi bani pentru a se proteja, pentru a-şi proteja familiile. Cum vor reacţiona, în momentul în care vor constata că toate eforturile lor au fost zadarnice, că lumea a rămas la fel, e greu de estimat.

Am văzut ce-au de spus profeţii apocalipsei, care nu ratează nicio aliniere planetară sau nicio eclipsă să mai născocească vreo teorie bombastică despre sfârşitul iminent al planetei. Evident, nu toată lumea tremură acum la gândul că mâine, lumea -  aşa cum o ştim noi - nu va mai exista.

Sunt şi oameni care refuză să se lase convinşi sau intimidaţi de profeţii de ocazie. Sunt exact aceia care încearcă - uneori fără succes - să-i convingă pe cei din jur şi nu numai, că nu se va întâmpla nimic. Cel puţin nu acum. Asta pentru că nimeni, dar absolut nimeni, nu poate prezice când şi cum va dispărea omenirea. Nici măcar pensionarii pasionaţi de numerologie.

Sfârşitul, sub orice formă ar veni el, este singurul lucru cert şi irefutabil în viaţă. Ce ne facem însă cu prezentul? Au avut mayaşii dreptate? Vom apuca să vedem cu proprii ochi Apocalipsa?

Dar Pământul va fi deveni, în cele din urmă, de nelocuit. Au calculat acest lucru oamenii de ştiinţă. Soarele va deveni o supernovă care va incinera tot sistemul solar. Până acolo însă e cale lungă. Cam câteva miliarde de ani.

Dar nu doar oamenii de ştiinţă sunt convinşi de acest lucru. Că toată povestea este doar o uriaşă strategie de marketing sunt convinşi şi oameni din bresle... să le zicem mai puţin academice.

Iar dacă asta nu v-a convins şi în continuare vă gândiţi cu groază că apocalipsa de mâine vă va răpi bucuria de a desface cadourile de Crăciun, vă propunem să-l ascultaţi pe acest domn din Iaşi. Contabil o viaţă întragă, a găsit la pensionare pasiunea pentru numerologie. Şi din calcul in calcul, din citit în fracţii şi integrale şi din consultat şirul lui Fibonacci, a reuşit să afle adevărata dată a Sfârşitului Lumii. Fix într-un secol.

Mai în glumă, mai în serios, vremurile de pe urmă nu sunt nici măcar aproape. Şi chiar dacă ar veni Apocalipsa, ar veni până ca noi să mai putem face ceva. Cu tot cu ştiinţa noastră, cu mistificările sau cu misterele ascunse în şiruri de numere naturale, dar ilogice.

Unii cred în Apocalipsă, alţii nu prea, spre deloc. Aţi crede că lumea se împarte, cel puţin la acest capitol, în aceste două categorii. Fals! Există o a treia categorie de oameni! Cei care sunt interesaţi de Apocalipsă doar din perspectiva profitului. Şi vă spun de pe acum. Nu sunt puţini. Nici cei care profită de panica generală, dar nici cei care plătesc oricât pentru a supravieţui.

Să rămânem într-un peisaj montan, dar să schimbăm puţin meridianul. Dacă americanii vând buncăre, francezii au un întreg munte anti-apocalipsă. Muntele Bugarach, din omonima localitate franceză are o poveste cel puţin interesantă. Pe crestele lui oamenii susţin că au dat nas în nas cu micii omuleţi verzi. Întâlnirile de gradul 3 au fost atât de dese încât s-a lansat teoria că muntele ar fi protejat de orice fel de cataclism. Evident că nu toată lumea e gata să creadă teoria. În frunte cu primarul.

Nu e de mirare că tot în Franţa a apărut şi prima televiziune dedicată exclusiv Apocalipsei.

Ruşii s-au pregătit şi ei pentru Apocalipsă. Aşa cum au ştiut mai bine. Supravieţuitori prin definiţie, au scos la vânzare un kit pentru Apocalipsă. Evident că printre pastilele de inimă şi pansamente, a apărut şi vodca.

Fie că vor vodcă, fie că vor să aibă un adăpost sigur deasupra capului în cazul, în mod sigur, pe 22 decembrie, vor avea un singur gând în minte. Cum să-şi recupereze banii.

La început a fost Cuvântul. La sfârşit va fi Apocalipsa. Viaţa începe şi se încheie precum Biblia. Dar mayaşii ne-au prezis că mâine va fi ultima zi.

Să-i credem? Parcă nu... Scripturile spun că niciun om nu poate afla data exactă a sfârşitului lumii. Acesta va veni cu siguranţă. Când va trebui să vină. Iar atunci, va fi groaznic. A doua venire a lui Hristos şi Învierea Morţilor sunt descrise în cel mai dur mod în ultimul capitol al Bibliei - Apocalipsa după Ioan.

Evanghelia spune că a fost cel mai iubit apostol al Mântuitorului. A stat sub cruce, până când cerul s-a întunecat şi Învăţătorul a închis ochii. A fost prigonit şi torturat de romani pentru credinţa sa.

După 50 de ani de la răstignire, Apostolul Ioan se afla în exil, pe insula grecească Patmos. Atunci a auzit...

"Iată! Stau la uşă şi bat. Dacă îmi auzi Vocea, deschide-Mi uşa!  Voi intra la tine şi voi cina cu tine şi tu vei cina cu Mine."

A văzut cei patru călăreţi ai Apocalipsei. Calul alb purta biruitorul plecat să biruiască. Calul roşu purta războiul plecat să distrugă. Calul negru purta o balanţă şi aducea sărăcie, nedreptate şi lăcomie. Iar ultimul călăreţ - moartea.

Apocalipsa după Ioan are tot atât de multe interpretări ca şi Biblia. Nenumărate. Scenele sfârşitului lumii au fost adaptate la fiecare secol în parte. 14 astfel de scene pictate în 1737, în Biserica Şcheii Braşovului, fac acum oamenii de ştiinţă să se întrebe dacă românii de acum 300 de ani ştiau ceva ce noi nu ştim.

De departe, însă, cea mai surprinzătoare frescă este cea numită: roata lumii.

Oare învârt Pământul în jurul Soarelui? Sau îl întorc pur şi simplu? Există deja oameni care s-au grăbit să spună că această frescă este o profeţie care vorbeşte despre inversarea polilor magnetici. În aceeaşi scenă apare şi soarele care emite nişte raze foarte neobişnuite. Precum nişte explozii solare. Din nou, apă la moară pentru cei care se tem că o să moară.

Şi frica vinde foarte bine. Iar 2012 a fost unul dintre cele mai bune branduri ale acestui început de mileniu. Vom afla mâine dacă avem sau nu dreptate. Nu putem nega, însă, un singur lucru. Cel mai mare adevăr al lumii. Pe toţi ne aşteaptă o Apocalipsă. Câte una de fiecare.


Sursa: Observator

Parteneri
x close