De la invenția paratrăsnetelor în secolul al XVIII-lea, aceste dispozitive protejează clădirile și oamenii de forțele distructive ale fulgerelor. Însă detaliile privind modul în care funcționează paratrăsnetele sunt încă subiectul cercetării științifice.
Deși sistemele moderne de protecție împotriva trăsnetelor implică echipamente suplimentare care le fac mai eficiente, paratrăsnetul în sine este destul de simplu: o tijă de cupru sau de aluminiu așezată deasupra celui mai înalt punct al unei clădiri, cu fire conectate la sol. Atunci când fulgerul lovește o clădire, acesta va trece de preferință prin tijă - calea cu cea mai mică rezistență - și apoi prin fire în pământ, protejând clădirea și conținutul acesteia de curenții și tensiunile extrem de ridicate produse de fulger.
Dar un paratrăsnet nu așteaptă ca fulgerul să lovească. Cu mai puțin de o milisecundă înainte ca fulgerul să o atingă, tija, provocată de prezența descărcării negative a fulgerului, trimite o descărcare pozitivă în sus pentru a se conecta la ea.
Cercetătorii brazilieni au fotografiiat acest eveniment cu ajutorul unor camere video de mare viteză, la o rezoluție foarte mare. Aceștia au surprins acțiunea electrică în São José dos Campos, un oraș situat la nord-est de São Paulo.
Oamenii de știință se aflau în locul potrivit, la momentul potrivit și cu echipamentul potrivit pentru a surprinde 31 dintre aceste descărcări ascendente în timp ce se produceau. Cu ajutorul camerei foto performante, un dispozitiv care înregistrează 40.000 de imagini pe secundă, au reușit să facă fotografii clare și un filmuleț cu încetinitorulpe care le-au publicat în Geophysical Research Letters, în luna decembrie a anului trecut.
Nu doar paratrăsnetele produceau aceste descărcări, ci și diverse colțuri ale clădirilor și alte puncte înalte. De fapt, "orice persoană care se află într-o zonă deschisă poate lansa în mod similar o descărcare de legătură ascendentă de la cap sau umeri și poate fi rănită de fulger, chiar dacă nu este lovită direct de acesta", a declarat Marcelo M.F. Saba, cercetător la Institutul Național de Cercetări Spațiale din Brazilia și unul dintre autorii studiului.
