Astronomii sunt bulversați după ce au descoperit prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) o gaură neagră supermasivă rătăcitoare, cu masa estimată la 10 milioane de mase solare.
Nu masivitatea acestui corp ceresc îi nedumerește pe oamenii de știință, ci faptul că se deplasează prin spațiu cu viteza colosală de 3,5 milioane de kilometri pe oră (circa 1000 km/s), scrie joi Space.com, care citează un studiu aflat în curs de evaluare pentru publicare în revista The Astrophysical Journal Letters şi care este în prezent disponibil în arhiva pre-print.
James Webb Space Telescope confirms 1st 'runaway' supermassive black hole rocketing through 'Cosmic Owl' galaxies at 2.2 million mph: 'It boggles the mind!' https://t.co/GFzVwqY3Kh
— SPACE.com (@SPACEdotcom) December 17, 2025
Conform sursei citate, descoperirea făcută cu JWST este surprinzătoare şi unică.
Nu este doar prima gaură neagră supermasivă rătăcitoare confirmată, ci este, în același timp, şi unul dintre cele mai rapide obiecte cosmice detectate vreodată.
Acest "monstru spațial" străbate perechea de galaxii în curs de coliziune numită "Cosmic Owl" (Bufnița cosmică) și generează în fața sa o undă de șoc de dimensiunea unei galaxii, în timp ce trage după sine o "coadă" ce se întinde pe 200.000 de ani lumină, în care acumulările masive de gaze cosmice formează adevărate "pepiniere stelare".
Gaura neagră surpermasivă rătăcește prin Univers la un sfert de milion de ani lumină de fosta sa "casă"
"Este incredibil!", a declarat pentru Space.com Pieter van Dokkum de la Universitatea Yale, coordonatorul echipei de astronomi care a făcut descoperirea.
"Forțele necesare pentru a disloca o gaură neagră atât de masivă din locul său sunt enorme. Şi cu toate acestea, Știința a prevăzut că astfel de fenomene se pot produce", a adăugat el.
Găurile negre supermasive, ce pot atinge mase de miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui nostru, se găsesc de obicei în inimile galaxiilor lor natale, pe care le domină cu gravitația lor imensă.
Viteza incredibilă a nou-descoperitei găuri negre arată că obiectul că se află la aproximativ 230.000 de ani lumină de punctul său de origine.
"Este singura gaură neagră care a fost găsită departe de fosta sa 'casă'", punctează van Dokkum.
Urma trecerii găurii negre supermasive a fost detectată încă din 2023
Eforturile de confirmare a existenței și caracteristicilor găurii negre rătăcitoare au început încă din 2023.
Astronomul van Dokkum şi colegii săi au folosit telescopul spațial Hubble și au detectat urma unui obiect masiv care trecea prin spaţiu.
Ca în cazul oricărei găuri negre, detecția este condiționată de stabilirea așa-numitului orizont de evenimente - distanța de la care nimic, nici măcar lumina, nu mai poate scăpa din capcana gravitațională a corpului superdens.
"Gaura neagră este, ei bine, neagră şi este foarte greu de detectat atunci când se mișcă prin spațiul vide. Motivul pentru care am putut să depistăm obiectul este efectul pe care trecerea sa îl produce asupra împrejurimilor. Acum știm că declanșează o undă de șoc în gazul prin care se deplasează, și că, de asemenea, o urmă a undei de șoc se află în spatele găurii negre", a explicat van Dokkum.
"Cu JWST, am descoperit deplasarea uriașă a gazului la vârful undei de șoc. 'Semnătura' acestei unde de șoc este extrem de clară şi nu există nicio îndoială cu privire la ceea ce se întâmplă aici", a adăugat el.
"Viteza gazului deplasat este direct legată de viteza găurii negre. Astfel am determinat viteza găurii negre din datele JWST. Aceasta se mişcă cu aproximativ 1000 de kilometri pe secundă, mai rapid decât aproape orice alt obiect din Univers. Această viteză mare a permis găurii negre să scape de forța gravitațională a fostei sale 'locuințe'", a detaliat omul de știință.
Cum ajunge o gaură neagră supermasivă să rătăcească prin Univers
Potrivit acestuia, există două mecanisme posibile care ar putea duce la ejectarea unei găuri negre supermasive din inima propriei sale galaxii.
Ambele scenarii încep atunci când două galaxii se ciocnesc şi încep să fuzioneze, fiecare participând la acest eveniment cosmic cu propria sa gaură neagră supermasivă.
"Primul mecanism este că cele două găuri negre se ciocnesc una cu cealaltă şi fuzionează şi că radiația gravitațională eliberată în această fuziune conferă un impuls puternic găurii negre nou formate. Acest impuls ar putea imprima o viteză de ordinul miilor de kilometri pe secundă, suficientă pentru a o ejecta în afara noii sale galaxii", a spus van Dokkum.
"Al doilea mecanism este o interacţiune cu trei corpuri. Asta se întâmplă atunci când una dintre cele două galaxii are o pereche de găuri negre în centru. Când o a treia gaură neagră intră în sistemul binar, acesta devine instabil şi una dintre cele trei găuri negre va fi eliminată din sistem", a punctat el.
Echipa de cercetători crede că evadarea acestei găuri negre este rezultatul derulării primului scenariu menționat.
Asta ar însemna că, în acest moment, există în Univers o galaxie lipsită de o gaură neagră supermasivă în centrul ei, ceea ce nu ar fi de natură să îi afecteze foarte mult "funcționarea".
Ce se va întâmpla când gaura neagră supermasivă se va ciocni cu o galaxie aflată în calea sa
Din contră, gaura supermasivă rătăcitoare ar putea avea un impact uriaș asupra oricărei alte galaxii pe care riscă să o lovească în călătoria sa prin spaţiu.
"O întâlnire cu o altă galaxie ar fi destul de spectaculoasă. Când unda de șoc ce precede gaura neagră întâlnește gazul dens al altei galaxii, va comprima acel gaz şi, probabil, va iniția aprinderea unei mulțimi de stele noi. Ar fi un adevărat spectacol!", a anticipat Pieter van Dokkum.
Din fericire pentru rasa umană, galaxiile cu două inele care formează sistemul "Cosmic Owl" sunt situate la aproximativ 9 miliarde de ani lumină distanță de Soare.
Chiar dacă "monstrul cosmic" fugitiv s-ar îndrepta direct către noi, ar ajunge la mult timp după moartea Soarelui și a Sistemului Solar.
Cercetătorul de la Universitatea Yale a explicat că următorul pas pentru echipa sa va fi să caute mai multe găuri negre rătăcitoare.
Ştiri video recomandate
