Cu ajutorul a peste cinci duzini de fosile, paleontologii au descoperit un mic prădător cu trei ochi, poreclit "molia de mare", care înota în oceanele Pământului acum 506 milioane de ani. Mosura fentoni, așa cum este cunoscută specia, aparține unui grup numit radiodonți, o ramură timpurie a arborelui evolutiv al artropodelor, potrivit unui nou studiu, scrie CNN.
Deși radiodonții sunt acum dispăruți, studierea rămășițelor lor fosilizate poate oferi informații importante despre modul în care au evoluat artropodele moderne, precum insectele, păianjenii și crabii. Artropodele sunt unul dintre cele mai diverse grupuri de animale și se estimează că reprezintă peste 80% din speciile de animale existente, a declarat autorul principal al studiului, Joe Moysiuk, curator de paleontologie și geologie la Muzeul Manitoba din Winnipeg.
Exemplarele bine conservate ale speciei Mosura fentoni, necunoscută anterior, dezvăluie un aspect nemaiîntâlnit la alți radiodonți: o regiune a corpului asemănătoare abdomenului, formată din 16 segmente care includ branhii în partea posterioară.
"Această parte a anatomiei seamănă cu un set de segmente purtătoare de organe respiratorii din partea din spate a corpului, întâlnite la rude moderne îndepărtate ale radiodonților, cum ar fi crabii potcoavă, păduchii de lemn și insectele", a explicat Moysiuk.
Această caracteristică, cel mai probabil folosită pentru a ajuta specia să absoarbă mai mult oxigen din mediul său, ar putea reprezenta un exemplu de convergență evolutivă, un proces în care structuri similare apar independent în grupuri diferite de organisme.
"Noua specie subliniază faptul că aceste artropode timpurii erau deja surprinzător de diverse și se adaptau într-un mod comparabil cu rudele lor moderne îndepărtate", a declarat într-un comunicat coautorul studiului, Dr. Jean-Bernard Caron.
O "molie" marină unică
"Niciun animal care trăiește astăzi nu seamănă cu Mosura fentoni", a spus Moysiuk, deși avea gheare articulate asemănătoare cu cele ale insectelor și crustaceelor moderne.
Spre deosebire însă de aceste creaturi, care pot avea doi sau patru ochi suplimentari pentru orientare, Mosura avea un al treilea ochi, mai mare și amplasat vizibil în centrul capului.
"Deși nu este înrudită îndeaproape, Mosura probabil înota într-un mod asemănător cu o pisică de mare, ondulându-și multiplele rânduri de clape de înot în sus și în jos, ca și cum ar zbura sub apă. Avea, de asemenea, o gură în formă de ascuțitoare de creioane, căptușită cu rânduri de plăci zimțate, diferită de orice animal viu", a spus Moysiuk.
De mărimea unui deget arătător uman, Mosura și clapetele sale de înot semănau vag cu o molie, de unde și porecla "molia de mare" dată de cercetători.
Unele exemplare de Mosura au oferit detalii remarcabile despre ghearele frontale, folosite de radiodont pentru a se hrăni.
"Caron a utilizat un ciocan pneumatic pentru a îndepărta roca de deasupra capului unui specimen și a descoperit dedesubt o gheară spinoasă, perfect conservată", a povestit Moysiuk.
"Spre deosebire de multe rude ale sale, care aveau gheare acoperite cu o rețea de spini pentru prinderea prăzii, Mosura avea spini lungi, netezi, asemănători unor degete, cu vârfuri bifurcate. Încă este neclar cum anume îi folosea pentru a prinde prada, dar credem că apuca animale mai mici cu vârfurile spinilor și le ducea spre gură", a spus el.
Chiar dacă nu există dovezi directe despre dieta lui Mosura, se știe că trăia alături de animale precum viermii-ghindă, viermii-peri și artropode mici asemănătoare crustaceelor, de care s-ar fi putut hrăni. La rândul său, Mosura ar fi putut fi vânată de radiodonți mai mari, precum Anomalocaris canadensis, asemănător unui crevete, sau meduza gigantică Burgessomedusa phasmiformis.
"Aceasta arată că existau mai multe tipuri din aceste animale, în special prădători marini activi, completând astfel o imagine mai detaliată a modului în care funcționa acest ecosistem marin antic", a declarat Russell D.C. Bicknell, cercetător postdoctoral în cadrul diviziei de paleontologie a Muzeului American de Istorie Naturală, care nu a fost implicat în studiu, dar care a publicat anterior cercetări despre Anomalocaris canadensis.
"Regiunea neașteptată a trunchiului lui Mosura pune sub semnul întrebării modul în care cercetătorii înțeleg evoluția corpului radiodonților și tranziția lor de la forme asemănătoare viermilor", a declarat Rudy Lerosey-Aubril, paleontolog specializat în nevertebrate la Muzeul de Zoologie Comparativă de la Harvard, care nu a participat la studiu.
"Această descoperire ar putea oferi o perspectivă rară asupra proceselor de dezvoltare, mai ales la membrii timpurii ai grupului, înainte ca evoluția să conducă la o organizare corporală mai uniformă, așa cum observăm la majoritatea speciilor cunoscute", a adăugat el.
O comoară de fosile
Primul exemplar de Mosura fentoni a fost descoperit la începutul secolului XX de paleontologul Charles Walcott, primul cunoscut care a colectat fosile din Șisturile Burgess din Columbia Britanică, un strat de fosile vechi de 508 milioane de ani. Walcott a fost director al US Geological Survey și administrator al Smithsonian Institution. Totuși, el nu a publicat niciodată o cercetare despre acest specimen, întrucât radiodonții erau puțin cunoscuți la acea vreme.
Restul de 60 de fosile au fost colectate de cercetătorii de la Muzeul Regal Ontario între 1975 și 2022.
"Abia odată cu trecerea timpului și studiul speciilor înrudite a devenit clară semnificația acestor fosile. Mai recent, echipa noastră a început să descopere și alte exemplare în noile situri din Șisturile Burgess, aflate în Parcul Național Kootenay, ceea ce a dus la publicarea acestui studiu", a spus Moysiuk.
Fosilele descoperite în Șisturile Burgess, aflate în Munții Stâncoși Canadieni, ilustrează o diversitate bogată de animale de la sfârșitul perioadei cambriene, când viața pe Pământ a cunoscut o explozie evolutivă. Aceste fosile sunt celebre pentru starea lor excepțională de conservare.
"În acest studiu am reușit să observăm urme ale sistemului nervos, digestiv și circulator — elemente care aproape niciodată nu sunt păstrate sub formă fosilă. Acest lucru oferă o perspectivă unică și valoroasă asupra vieții dintr-o perioadă crucială a istoriei Pământului", a adăugat Moysiuk.
"Echipa a reușit să identifice fascicule de nervi în ochii lui Mosura, similare celor întâlnite la artropodele moderne, folosite pentru procesarea imaginilor", a explicat Caron.
"În loc de artere și vene, Mosura avea un sistem circulator deschis, ceea ce înseamnă că inima pompa sângele în lacune — cavități interne mari ale corpului. Acestea au fost conservate sub formă de fosile. Acest lucru oferă o perspectivă unică și semnificativă asupra vieții în această perioadă critică din istoria Pământului", a spus Moysiuk.
"Descoperirea a numeroase exemplare radiodontice minuscule complete este remarcabilă. Detaliile fine păstrate în fosilă subliniază importanța șistului Burgess iar o imagine mai amplă a diversității complete a animalelor cambriene va necesita investigarea altor situri care dețin fosile și dovezi ale unor organisme cu corp moale", a spus Lerosey-Aubril.
Ştiri video recomandate
