Racheta Starship a companiei SpaceX a lansat marţi în spaţiu primul său lot de sateliţi simulaţi Starlink şi a testat noi plăci de protecţie termică în timpul coborârii prin atmosfera terestră, atingând astfel obiectivele de dezvoltare care suferiseră o serie de eşecuri în timpul testelor anterioare, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Sistemul gigant Starship, cu o înălţime de 123 de metri, a decolat în jurul orei locale 19:30 (23:30 GMT) de la baza Starbase ale SpaceX din sudul Texasului, propulsorul său Super Heavy eliberând în spaţiu treapta superioară a rachetei Starship trei minute mai târziu, la zeci de kilometri deasupra solului.
După aproximativ 30 de minute de zbor, sistemul de lansare a sateliţilor Starship a lansat în premieră opt sateliţi simulaţi din reţeaua Starlink, o demonstraţie esenţială pentru o rachetă care reprezintă viitorul afacerii dominante din domeniul lansărilor a companiei SpaceX.
Multe depind de succesul acestei rachete. Agenţia spaţială americană NASA a ales Starship pentru a trimite primii astronauţi pe suprafaţa Lunii după programul Apollo. Iar Musk consideră Starship, proiectată pentru a fi complet reutilizabilă, drept un instrument esenţial pentru îndeplinirea obiectivului său de a transporta în mod regulat oameni pe Marte.
Nava spaţială Starship s-a răsturnat apoi, înainte de a exploda într-o minge de foc gigantică
Reintrarea supersonică a navei spaţiale în atmosfera Pământului, deasupra Oceanului Indian, la aproximativ o oră de la debutul misiunii, a pus la grea încercare o serie de plăci hexagonale de protecţie termică, compania spaţială a miliardarului Elon Musk încercând să creeze un scut exterior care să necesite puţină - sau chiar deloc - recondiţionare după fiecare utilizare.
De-a lungul timpului, vehiculul spaţial odată revenit pe Pământ necesita scuturi termice noi sau reparaţii după fiecare misiune, având în vedere eroziunea distructivă şi brutală care apare din cauza frecării atmosferice la viteză mare.
„Există mii de provocări inginereşti care rămân de rezolvat, atât pentru navă, cât şi pentru propulsor, dar poate cea mai mare dintre ele este scutul termic orbital reutilizabil", a declarat Musk luni, într-o transmisie live a SpaceX.
Misiunea s-a încheiat cu o aterizare verticală stabilă, ghidată, pe suprafaţa oceanului, la vest de Australia.
Nava spaţială Starship, cu o înălţime de 52 de metri, s-a răsturnat apoi, înainte de a exploda într-o minge de foc gigantică, o distrugere preconizată, probabil declanşată de sistemul său de terminare a zborului.
Zborul de test a înregistrat progresele mult aşteptate în campania de teste a SpaceX, după trei eşecuri anterioare produse mult mai devreme, în timpul zborului, dar şi pe un stand de teste din Texas.
Administratorul interimar al NASA, Sean Duffy, a felicitat SpaceX pe reţeaua X şi a declarat: "Succesul Zborului 10 deschide calea către Sistemul Starship de asolizare cu echipaj uman, care va readuce astronauţii americani pe Lună cu misiunea Artemis III".
Artemis 3, prima aselenizare cu echipaj uman în cadrul programului Artemis al NASA, care va utiliza nava Starship, este programată să aibă loc în 2027, deşi analiştii din domeniul spaţial se aşteaptă la o amânare.
SpaceX, despre care Musk se aşteaptă să înregistreze venituri de aproximativ 15,5 miliarde de dolari în acest an, a produs rapid noi prototipuri Starship la Starbase.
Afacerea cu sateliţi Starlink a SpaceX, o sursă importantă de venituri pentru companie, depinde de succesul navei Starship. Musk intenţionează să utilizeze nava Starship pentru a lansa în spaţiu loturi mai mari de sateliţi din constelaţia Starlink, care până acum au fost lansaţi cu racheta Falcon 9 a SpaceX.
În timpul zborului de marţi, propulsorul Super Heavy al Starship, cu o înălţime de 71 de metri, care în mod normal revine pe uscat, în braţele gigantice de la turnul de lansare, a ţintit în schimb apele Golfului Mexic după eliberarea Starship în spaţiu.