Mimas, unul dintre sateliţii planetei Saturn, ar putea adăposti, la kilometri adâncime sub crusta de gheaţă care îi acoperă suprafaţa, un ocean uriaş, crescând şansele existenţei unui alt spaţiu propice vieţii în Sistemul Solar, au anunţat oamenii de ştiinţă, potrivit Reuters.
Un ocean subteran este una dintre cele două explicaţii posibile pentru motivul pentru care obiectul cosmic cu un diametru de 250 de kilometri oscilează în timpul rotirii în jurul lui Saturn, au anunţat cercetătorii, care au folosit date furnizate de sonda spaţială Cassini. Cealaltă posibilitate ar fi ca Mimas să aibă un nucleu oval, de forma unei mingi de rugby.
Măsurătorile viitoare ar trebui să ofere mai multe informaţii pentru elucidarea misterului, potrivit astronomilor.
Oricum ar fi, descoperirea arată că satelitul, cunoscut pentru craterul uriaş de pe suprafaţa sa, care îl face să semene cu "Steaua Morţii" (Death Star, n.r.) din seria "Războiul stelelor", are o istorie mult mai complexă şi interesantă.
"Dacă Mimas conţine într-adevăr un ocean, ar fi încă un obiect interesant din Sistemul Solar care ar trebui adăugat pe lista de locuri propice vieţii", a declarat pentru Reuters Radwan Tajeddine, cercetător asociat la departamentul de astronomie al Universităţii Cornell.
"Ipoteza unui ocean sună puţin probabil deoarece suprafaţa acoperită de cratere a lui Mimas nu prezintă niciun semn al existenţei apei în stare lichidă, a unei surse de căldură internă sau a activităţii geologice", au spus cercetătorii în articolul publicat în ediţia din această săptămână a revistei Science.
O examinare mai atentă a orbitei excentrice a lui Mimas oferă însă un indiciu. Atracţia gravitaţională exercitată de Saturn în timpul orbitării satelitului mai aproape şi apoi mai departe de planetă poate provoca destul de multă căldură prin frecare pentru a topi gheaţa şi a forma un ocean.
"Acest ocean ar putea susţine viaţa atât timp cât orbita rămâne excentrică", a spus Tajeddine, într-un e-mail transmis Reuters.
Cealaltă explicaţie, potrivit căreia Mimas are un nucleu alungit, ridică o altă serie de întrebări despre modul în care s-a format satelitul saturnian.
O posibilă teorie este că Mimas - şi posibil şi ceilalţi sateliţi ai lui Saturn, Enceladus, Tethys, Dione şi Rhea - s-a format dintr-o aglomerare de roci care orbitau în apropierea planetei. Forţele gravitaţionale exercitate de Saturn ar fi dus la "sculptarea" nucleului satelitului, dându-i forma ovală, care apoi a fost acoperit de gheaţă.
Potrivit acestui scenariu, scoarţa de gheaţă se "relaxează" şi formează o sferă aproape perfectă pe măsură ce satelitul se îndepărtează de Saturn, pe orbita sa excentrică. Între timp, temperatura foarte scăzută menţine forma alungită a nucleului, a explicat Tajeddine.
Satelitul saturnian Mimas a fost descoperit pe 17 septembrie 1789, de astronomul William Herschel, şi a fost botezat după Mimas, unul dintre fiii zeiţei greceşti Geea (sau Gaia), o personificare a Pământului. Satelitul mai este cunoscut şi ca Saturn I şi este al 21-lea ca mărime din Sistemul Solar şi, totodată, cel mai mic corp ceresc cunoscut care are o formă rotundă datorată propriei gravitaţii.
