Cu ajutorul dronelor şi a realităţii virtuale, cercetătorii vor încerca să răspundă la întrebările privind modul în care cutremurele din zona Buzău-Vrancea afectează stabilitatea unor forme de relief care pot da naştere alunecărilor de teren, surpărilor sau viiturilor, datele urmând să fie puse la dispoziţia autorităţilor care gestionează hazardele naturale, dar şi publicului larg.
Institutul de Geografie al Academiei Române organizează o acţiune pilot de testare şi evaluare a Laboratorului de Realitate Virtuală VR GeoLab dezvoltat la Staţiunea de Cercetări pentru Hazarde Naturale Pătârlagele. Cercetătorii colectează date privind hazardul seismic şi efectele cutremurelor asupra proceselor care modelează relieful, într-un mediu virtual, îmbunătăţind înţelegerea cutremurelor şi sprijinind capacitatea de răspuns a autorităţilor.
"Este vorba de un proiect internaţional în cadrul căruia la Staţiunea de Cercetări pentru Hazarde Naturale de la Pătârlagele a Institutului de Geografie vom realiza un sistem de înţelegere, estimare, evaluare, cuantificare a situaţiilor de tip multihazard şi multirisc într-un context participativ, modern, potenţat de dezvoltările acestea recente în realitatea virtuală. Mediul acesta de la Subcarpaţii de Curbură, din regiunea seismică Vrancea, va fi transpus prin intermediul unor studii de caz reprezentative într-un mediu de realitate virtuală prin care să încercăm să înţelegem cum interacţionează seismicitatea de ansamblu a regiunii cu procesele de versant, cu viiturile rapide, cu inundaţiile, cu alunecările de teren, într-un context numit de noi multihazard sau multihazard-risk. Încercăm să fundamentăm cât mai multe studii de caz care să ne ajute să înţelegem relaţia aceasta atât la nivel local cât şi la nivel regional şi, practic, modul acesta imersiv de percepţie şi de înţelegere va fi implementat în cadrul unui sistem de realitate virtuală la staţiunea noastră de cercetări de la Pătârlagele", a declarat vineri, pentru AGERPRES, cercetătorul ştiinţific la Institutului de Geografie al Academiei Române, Mihai Micu.
Potrivit reprezentanţilor instituţiei, platforma va permite cercetarea colaborativă şi sprijinirea procesului decizional în medii virtuale între utilizatorii situaţi în medii diferite, încurajând cooperarea transnaţională. Mai mult, VR GeoLab va putea fi utilizat şi pentru abordarea altor riscuri naturale legate de schimbările climatice, inclusiv alunecările de teren şi inundaţiile.
"Toate aceste riscuri sunt extrem de complexe, ele au o sumă mare de factori care interacţionează într-un mod dinamic. Primul pas pentru o mai bună guvernanţă a riscului este înţelegerea completă a riscului, a probabilităţilor de apariţie în timp şi spaţiu a unor astfel de fenomene, iar acest mediu nou, inovativ, de realitate virtuală, permite studierea unor medii care sunt replici fidele ale mediului natural, această studiere având loc din puncte diferite. De acum încolo, pentru o perioadă mai lungă de timp, un an, doi, noi vom face o serie de măsurători integrate cu drone, măsurători geofizice, măsurători de morfometrie a reliefului, măsurători de morfodinamică a proceselor de albie şi de versant şi toate astea vor fi integrate în acest sistem de realitate virtuală. Studiile de caz sunt în judeţul Buzău, cele mai multe pe Valea Buzăului, pe Bâsca Rozile, Bâsca Mare, Bâsca Mică, chiar pe Valea Buzăului, în bazine hidrografice mici, la Pătârlagele, Valea Muscelului, la Pănătău şi aşa mai departe", mai precizează cercetătorul.
Judeţul Buzău este situat în cea mai importantă arie seismică a României, în zona Vrancea, care generează frecvent cutremure adânci, cu frecvenţă ridicată şi propagare asimetrică. În anumite situaţii, pot da naştere unor noi hazarde naturale.
"Cercetăm predispoziţia oferită de relief în ceea ce priveşte iniţierea şi reactivarea unei game foarte largi de procese de deplasare în masă, de alunecări de teren, de curgeri de noroi, de curgeri de material grosier, surpări, prăbuşiri, cu cauze atât naturale cât şi potenţate antropic. Toate astea sunt la fel potenţate, de seismicitatea de ansamblu, vorbim aici de cea mai importantă regiune cu cutremure de adâncime intermediară din Europa, regiunea seismică Vrancea, care nu numai în cadrul cutremurelor cu magnitudine mare, ci şi în cadrul cutremurelor cu magnitudine mică, destul de frecvente. Această seismicitate creşte instabilitatea versanţilor şi îi face să aibă o predispoziţie ridicată pentru astfel de procese de modelare de alunecări superficiale, alunecări profunde, curgeri de noroi, curgeri de material grosier sau chiar prăbuşiri, surpări. Colaborăm aici cu specialişti din ţări precum Japonia, Italia, Belgia, Elveţia, Franţa în cuantificarea acestui hazard şi acestui risc şi am identificat, bineînţeles, atât la nivel local, cât şi la nivel regional pentru judeţul Buzău, areale mai mulţi sau mai puţin predispuse la alunecări de teren la viituri rapide şi inclusiv areale cu expunere ridicată, cu vulnerabilitate ridicată şi implicit cu risc ridicat. Avem astfel de evaluări pe care permanent le promovăm către autorităţi, atât cele cu atribuţii în preîntâmpinare, în prevenţie, cât şi cele cu atribuţii în recuperare, în răspunsul la dezastre", a subliniat Mihai Micu.
În ultimele zile, Institutul de Geografie al Academiei Române a organizat o serie de întâlniri cu mediul academic pentru a dezbate subiecte privind utilizarea realităţii virtuale pentru vizualizarea geomodelelor complexe sau despre seismicitate şi alunecările de teren superficiale în zona Subcarpaţilor de Curbură.
