Un studiu recent, publicat în revista Earth, arată că din anul 1800 și până în prezent conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60%. Potrivit cercetătorilor, fenomenul se vede inclusiv în dispariția din cărți a unor cuvinte simple precum „râu”, „mușchi” sau „floare”, scrie The Guardian.
Autorul cercetării, Miles Richardson, profesor la Universitatea din Derby, a analizat evoluția din 1800 până în prezent, luând în calcul urbanizarea, declinul faunei sălbatice și a constatat că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a petrece timp în natură.
Studiul arată că acest declin a fost continuu, atingând un nivel record în 1990, când cuvintele despre natură erau cu 60,6% mai rare în cărți.
Generațiile viitoare nu vor ști ce înseamnă să petreci timp în natură
Specialiștii avertizează că, fără schimbări sociale și politici de protejare a mediului înconjurător, generațiile viitoare vor trece printr-o adevărată „extincție a experienței” - pierzând astfel contactul direct cu natura.
De asemenea, experții susțin că acest proces va continua, mai ales din cauza orașelor tot mai aglomerate și a lipsei de îndrumare din partea părinților.
Studiul mai arată că metodele care încearcă să implice oamenii în natură, după ce au pierdut legătura, nu sunt suficiente pentru a opri acest declin pe termen lung. Richardson spune că mult mai eficiente sunt acțiunile care îi învață pe copii să fie conectați și interesați de natură încă de mici.
„Colaborarea cu familiile și părinții pentru a implica copiii în natură, cu accent pe transmiterea intergenerațională, este esențială. Se vorbește deja mult despre conectarea copiilor cu natura, dar eu prefer să spun: nu-i deconectați. Un nou-născut este la fel astăzi ca în 1800. Copiii sunt fascinați de natură. Este esențial să păstrăm această fascinație pe parcursul copilăriei și școlarizării, alături de înverzirea urbană”, a mai spus acesta.
Conexiunea cu natura este esențială pentru sănătatea mintală
Miles Richardson susține că pentru sănătatea mintală e vitală conexiunea cu natura.
„Conectarea cu natura este acum recunoscută drept o cauză de bază a crizei de mediu. Este vitală și pentru sănătatea noastră mintală. Avem nevoie de schimbări transformaționale dacă vrem să schimbăm relația societății cu natura”, a declarat acesta.
Richardson povestește că, atunci când a testat diferite politici și schimbări urbanistice, a fost surprins de cât de mari ar trebui să fie transformările pentru a reface această conexiune.
De exemplu, o creștere cu 30% a spațiilor verzi cu biodiversitate într-un oraș pare o măsură ambițioasă, dar datele sugerează că, în realitate, ar putea fi nevoie ca un oraș să fie chiar de 10 ori mai verde pentru a inversa declinul.
Ştiri video recomandate
