Antena 3 CNN Life Știinţă Un metal straniu, venit din spațiu, a fost descoperit într-o comoară antică

Un metal straniu, venit din spațiu, a fost descoperit într-o comoară antică

Laura Dinu
2 minute de citit Publicat la 23:45 28 Ian 2026 Modificat la 23:47 28 Ian 2026
obiect fier meteoric muzeul villena
Obiectele descoperite ar fi fost realizate din fier meteoric. Foto: Villena Museum

Printre zecile de obiecte din aur care alcătuiesc o celebră comoară din Epoca Bronzului descoperită în Spania, două piese aparent banale, ruginite, ar putea fi, de fapt, cele mai valoroase. Este vorba despre o brățară și o jumătate de sferă goală pe dinăuntru, puternic corodată, decorată cu foiță de aur. Cercetările arată că acestea nu au fost realizate din metal extras din scoarța Pământului, ci din fier provenit din meteoriți căzuți din spațiu, scrie Science Alert.

Descoperirea a fost coordonată de Salvador Rovira-Llorens, fostul șef al departamentului de conservare al Muzeului Național de Arheologie din Spania, și a fost prezentată într-un studiu publicat în 2024. Concluziile sugerează că meșteșugurile metalurgice din Peninsula Iberică, de acum mai bine de 3.000 de ani, erau mult mai avansate decât se credea până acum.

Comoara de la Villena, așa cum este cunoscut acest ansamblu format din 66 de obiecte, majoritatea din aur, a fost descoperită în 1963, în zona actualului oraș Alicante. De-a lungul timpului, a ajuns să fie considerată una dintre cele mai importante dovezi ale artei prelucrării aurului din Epoca Bronzului, nu doar din Peninsula Iberică, ci din întreaga Europă.

Arheologii au stabilit cu greu vechimea obiectelor descoperite

Stabilirea exactă a vechimii comorii a ridicat însă dificultăți, din cauza celor două piese neobișnuite: o jumătate mică de sferă, despre care se crede că făcea parte dintr-un sceptru sau din mânerul unei săbii, și o brățară de tip torques. Ambele au un aspect „feros”, adică par realizate din fier.

Problema este că, în Peninsula Iberică, Epoca Fierului, perioada în care fierul obținut prin topirea minereului a început să înlocuiască bronzul, nu a început decât în jurul anului 850 î.Hr. În schimb, obiectele din aur din comoară au fost datate între 1500 și 1200 î.Hr. Această neconcordanță i-a pus mult timp pe gânduri pe arheologi.

Totuși, fierul utilizabil nu provine doar din scoarța terestră. Înainte de Epoca Fierului, în diverse regiuni ale lumii au fost realizate obiecte din fier meteoritic, un material extrem de rar și prețios. Un exemplu celebru este pumnalul din fier meteoritic al faraonului Tutankhamon, dar există și alte arme din Epoca Bronzului realizate din acest tip de metal, considerate extrem de valoroase la vremea lor.

Ambele obiecte ar fi fost realizate din fier meteoric

Diferența dintre fierul terestru și cel meteoritic poate fi identificată prin conținutul de nichel: fierul provenit din meteoriți conține cantități mult mai mari de nichel. Pornind de la acest indiciu, cercetătorii au obținut permisiunea Muzeului Arheologic Municipal din Villena, unde se află comoara, pentru a analiza cele două obiecte.

Au fost prelevate mostre mici din ambele piese, care au fost apoi analizate prin spectrometrie de masă, pentru a determina compoziția chimică. Deși coroziunea severă a modificat parțial structura elementelor, rezultatele indică puternic faptul că atât jumătatea de sferă, cât și brățara au fost realizate din fier meteoritic.

Această concluzie rezolvă și problema încadrării cronologice a pieselor: ele ar fi fost create în aceeași perioadă cu restul comorii, aproximativ între 1400 și 1200 î.Hr. „Datele disponibile sugerează că piesele din fier ale comorii de la Villena ar putea fi primele obiecte din fier meteoritic identificate în Peninsula Iberică”, notează autorii studiului, „ceea ce este compatibil cu o datare în Epoca Bronzului târziu, înainte de răspândirea pe scară largă a producției de fier terestru”.

Cercetătorii subliniază însă că, din cauza gradului avansat de degradare a obiectelor, rezultatele nu pot fi considerate definitive. Ei propun utilizarea unor metode moderne, neinvazive, care ar putea oferi date suplimentare și ar consolida aceste concluzii.

Studiul a fost publicat în revista științifică Trabajos de Prehistoria.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

Parteneri
x close