Orașul antic Buto a stat ascuns mii de ani sub Delta Nilului, în Egipt. Acum, o cercetare care a combinat scanări subterane și din satelit a dezvăluit ceea ce arheologii nu au putut vedea în trecut, și anume o structură mare, veche de 2.600 de ani, scrie Arkeonews.
Descoperirea, publicată în Acta Geophysica, marchează un moment marcant nu doar pentru Buto, ci și pentru modul în care arheologii explorează situri antice stratificate, unde metodele tradiționale de excavare întâmpină dificultăți.
Un oraș supraetajat, îngropat
Buto, cunoscut astăzi ca Tell el-Fara’in, nu este un sit obișnuit. Este o așezare multistratificată, cu o istorie de peste 5.000 de ani.
De-a lungul mileniilor, noi construcții au fost ridicate peste cele vechi, creând un peisaj dens, stratificat.
Excavarea unui astfel de sit este extrem de dificilă. O mare parte din Delta Nilului se află aproape de nivelul pânzei freatice, ceea ce face ca straturile adânci să fie îmbibate cu apă și instabile. La acestea se adaugă volumul uriaș de sedimente și suprapunerea structurilor, transformând Buto într-un adevărat labirint.
Echipa de cercetare a folosit radarul satelitar Sentinel-1 (SAR), capabil să detecteze variații subtile sub suprafață, chiar și în condiții dificile. Spre deosebire de imaginile optice, radarul poate pătrunde în sol și vegetație, identificând anomalii ce pot indica structuri îngropate.
Ulterior, datele au fost combinate cu o metodă care măsoară reacția materialelor la curenți electrici, permițând reconstruirea unui model 3D al subsolului.
Rezultatele au arătat un amestec de materiale la suprafață, dar la adâncimi de 3-5 metri au apărut structuri organizate. Datele indicau o construcție din cărămizi de lut, de aproximativ 25 pe 20 metri, ridicată pe o fundație artificială.
Pentru confirmare, cercetătorii au efectuat o săpătură țintită, de 10 pe 10 metri. Descoperirea a confirmat ipoteza.
Au fost găsite ziduri din cărămidă și numeroase artefacte religioase, datând din perioada saită (dinastia a XXVI-a), acum circa 2.600 de ani, când Buto era un important centru religios.
Printre descoperiri se află amulete cu Isis, Horus, Taweret, Bes și zeița-cobră Wadjet. Un scarabeu cu numele faraonului Thutmose al III-lea și un artefact hibrid arată o puternică semnificație ritualică.
Cel mai probabil, structura era un templu secundar sau complex funerar.
Datele arată că terenul a fost nivelat artificial cu nisip înainte de construcție, ceea ce indică un nivel avansat de planificare urbană. De asemenea, sugerează că alte structuri importante sunt încă ascunse.
O nouă eră: „excavarea fără excavare”
Studiul demonstrează că, prin combinarea tehnologiilor moderne, arheologii pot cartografia situri întregi fără săpături extinse, reducând costurile și protejând patrimoniul.
Buto rămâne unul dintre cele mai importante orașe ale Egiptului antic, însă mare parte din istoria sa este încă îngropată. Cu ajutorul noilor tehnologii, arheologii încep să descopere aceste capitole pierdute, nu prin săpături oarbe, ci „citind” pământul.