O echipă de arheologi a descoperit în China o serie de unelte de piatră "sofisticate", cu o vechime estimată la 160.000 de ani, descoperire care contestă ipoteza că tehnologia uneltelor din piatră cioplită sau şlefuită era mai avansată în Europa şi Africa în acea perioadă, prin comparaţie cu Asia, conform unui studiu publicat recent în revista Nature Communications, a transmis miercuri Live Science, potrivit Agerpres. "Sperăm că lucrările viitoare vor recupera rămăşiţe fosile sau ADN care vor oferi răspunsul la această întrebare", a declarat Ben Marwick, profesor de arheologie la Universitatea din Washington şi coautor al lucrării.
În situl Xigou, descoperit în 2017 în provincia Henan din China centrală, echipa de arheologi a identificat rămăşiţele a peste 2.600 de unelte din piatră şi a ajuns la concluzia că unele dintre aceste unelte erau folosite prin ataşarea de un mâner din lemn, ceea ce semnifică un nivel ridicat de sofisticare pentru acea perioadă de timp.
"Identificarea uneltelor cu mâner oferă cele mai vechi dovezi ale existenţei uneltelor compozite în Asia de Est, din câte ştim", conform studiului, apărut în urmă cu două zile în revista Nature Communications.
Cercetătorii ştiau deja despre utilizarea extrem de timpurie a uneltelor în Asia de Est, cele mai vechi unelte din lemn cunoscute de acolo datând de acum 300.000 de ani. Cu toate acestea, noile descoperiri, care au fost excavate între 2019 şi 2021, sunt cele mai vechi unelte cunoscute realizate din două materiale, piatră şi lemn.
"Aceasta este o nouă inovaţie tehnologică prin care unealta de piatră este introdusă sau legată de un mâner sau de o tijă. Acest lucru a îmbunătăţit performanţa uneltelor permiţând utilizatorului să crească efectul de levier şi oferind mai multă forţă pentru acţiuni precum găurirea", a declarat pentru Live Science într-un e-mail Michael Petraglia, directorul Centrului Australian de Cercetare pentru Evoluţia Umană de la Universitatea Griffith şi coautor al cercetării.
Se pare că uneltele au fost folosite pentru a procesa materiale vegetale.
"Analiza microscopică a marginilor uneltelor de piatră indică acţiuni de găurire, folosite împotriva materialului vegetal, probabil lemn sau stuf", a mai explicat Michael Petraglia.
Tehnicile lor de fabricare a uneltelor "par a fi bine stabilite şi implică mai mulţi paşi intermediari, demonstrând dovezi de planificare şi previziune", a precizat echipa într-un comunicat.
Ben Marwick, profesor de arheologie la Universitatea din Washington şi coautor al lucrării, a declarat că nu este clar ce specie umană timpurie a fabricat uneltele.
"Identitatea exactă a celor care au creat aceste unelte nu este clară, deoarece în această perioadă probabil că au existat mai multe specii de hominizi care trăiau în regiune. Aşadar, ar putea fi, de exemplu, denisovenii, H. longi, H. juluensis sau H. sapiens cei care au fabricat aceste unelte. Sperăm că lucrările viitoare vor recupera rămăşiţe fosile sau ADN care vor oferi răspunsul la această întrebare", a declarat Marwick pentru Live Science într-un e-mail.
Ştiri video recomandate
