Oamenii de știință din SUA avertizează asupra potențialelor pericole ale organismelor create din așa-numitele molecule „în oglindă” („izomeri”), relatează CNN. Inițial, cercetătorii au considerat că astfel de celule inversate – care nu există în natură – ar putea oferi indicii despre originea vieții și ar putea facilita crearea unor molecule cu valoare terapeutică, capabile să combată boli infecțioase și bacteriile rezistente la antibiotice. Dar, treptat, au început să apară îndoieli.
Cercetătoarea Kate Adamala nu își amintește exact momentul în care și-a dat seama că laboratorul ei de la Universitatea din Minnesota lucra la ceva potențial periculos – atât de periculos, de fapt, încât unii cercetători cred că ar putea reprezenta un risc existențial pentru toate formele de viață de pe Pământ.
În 2019, Kate Adamala a făcut parte dintr-un grup de patru cercetători care a primit o finanțare de 4 milioane de dolari din partea National Science Foundation (NSF) din SUA pentru a investiga dacă este posibil să se creeze o celulă-oglindă, în care structura tuturor biomoleculelor componente este inversată față de cea din celulele normale.
„Nu a fost un moment brusc de revelație. A fost mai degrabă un proces lent. Oamenii au început să pună întrebări", a declarat Kate Adamala.
Întrebările se concentrau pe ceea ce s-ar întâmpla dacă oamenii de știință ar reuși să creeze un astfel de „organism-inversat”, cum ar fi o bacterie: s-ar putea răspândi aceasta necontrolat, în corpul uman sau în mediu, reprezentând un risc grav pentru sănătatea oamenilor și având consecințe dezastruoase pentru planetă? Sau s-ar destrăma pur și simplu, dispărând fără urmă?
În natură, structura multor biomolecule importante este „de dreapta” ori „de stânga”. Această proprietate, numită chiralitate, a fost descoperită pentru prima dată de Louis Pasteur în 1848.
De exemplu, ADN-ul și ARN-ul sunt formate din nucleotide „de dreapta”, iar proteinele – din aminoacizi „de stânga". Așa cum o mănușă dreaptă nu se potrivește pe o mână stângă, iar o cheie se potrivește exact într-o anumită broască, interacțiunile dintre molecule depind adesea de chiralitate, iar sistemele vii au nevoie de modele coerente de chiralitate pentru a funcționa corect.
Într-o celulă-oglindă, toate moleculele ar fi înlocuite cu versiuni inversate. O astfel de dezvoltare este, deocamdată, ipotetică; Totuși, este un domeniu activ și captivant de cercetare, la care lucrează Adamala și alte grupuri de oameni de știință.
Cercetătorii ar putea, în curând, să proiecteze celule sintetice normale, care, teoretic, ar putea da naștere unor forme de viață unicelulare, precum bacteriile.
Un aspect pe care cercetătorii l-au menționat a fost faptul că „celulele-oglindă ar fi, cel mai probabil, complet nedetectabile pentru sistemul imunitar uman”, a mai explicat Kate Adamala. „Credeam că sistemul imunitar poate detecta orice biomolecule străine”.
Celulele-în-oglindă ar putea deveni realitate în următorii 10 ani. Scenarii apocaliptice
Conform CNN, realizarea de celule inversate (sau celule-în-oglindă) ar putea deveni realitate în următorii 10-30 de ani și a detaliat consecințele potențial devastatoare în cazul în care bacteriile oglindă ar fi eliberate în mediu și s-ar răspândi, evitând mecanismele biologice naturale de control și acționând ca patogeni periculoși.
Deși, există un consens larg că organismele oglindă, cum ar fi bacteriile, nu ar trebui create, există multe dezbateri privind limitele care ar trebui sau nu impuse cercetării în domeniul biologiei oglindă.
„Există posibilitatea să putem crea ceva care ar putea crește neîncetat, s-ar putea răspândi pe întreaga planetă și ar putea înlocui sau ucide numeroase forme de viață – inclusiv pe noi”, a declarat David Relman, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea Stanford.
Deși prima bacterie oglindă ar fi, cel mai probabil, extrem de fragilă – ceea ce i-ar limita creșterea și supraviețuirea –, aceasta ar putea supraviețui cu nutrienții potriviți și ar putea acționa ca o specie invazivă, fără „prădători” naturali care să o țină sub control.
Odată ajunsă într-un organism uman, o astfel de bacterie ar putea, teoretic, să se multiplice masiv în corp, determinând gazda să manifeste simptome similare șocului septic. Doar că, în acest caz, folosirea de antibiotice ar putea să nu aibă efect.
Și, deși măsurile de biocontenție – precum cele utilizate de oamenii de știință pentru a lucra cu patogeni periculoși – ar putea, teoretic, să împiedice bacteriile-oglindă să se răspândească în afara laboratorului, există întotdeauna riscul unei erori umane.
Ştiri video recomandate
