Antena 3 CNN Life Știinţă Viaţa unui bărbat care a trăit acum 4.500 de ani a fost reconstituită graţie ADN-ului său

Viaţa unui bărbat care a trăit acum 4.500 de ani a fost reconstituită graţie ADN-ului său

N.B.
2 minute de citit Publicat la 08:00 06 Iul 2025 Modificat la 08:00 06 Iul 2025
oase schelet egiptul antic
Oasele descoperite arată că munca grea i-a influenţat sănătatea egipteanului antic, dar probabil această ocupaţie i-a permis, pe de altă parte, să se îmbogățească. Sursa foto: Getty Images (poza cu caracter ilustrativ)

O grămadă de oase găsite într-o urnă egipteană antică a permis reconstituirea vieţii unui bărbat care a trăit acum 4500 de ani în baza analizării ADN-ului său.

Era un olar din Egiptul antic, iar oasele sale prezintă semnele unei vieți petrecute muncind, dar munca asiduă îi permisese să se îmbogățească și astfel își permisese un loc într-o necropolă prestigioasă.

Bărbatul, căruia îi aparțineau aceste oase, trăise acum 4.500 de ani, pe vremea marilor piramide. Analizarea ADN-ului său, publicată astăzi în revista Nature preluată de publicaţia La Repubblica, sugerează că avea o față rotundă, ochi și păr căprui și un ten foarte închis la culoare. Trăise până la pragul de 60 de ani, o vârstă record pentru acele vremuri.

Își petrecuse întreaga viață muncind, așa cum o demonstrează oasele sale uzate. Probabil era olar, sau poate țesător, într-un orășel de pe malul drept al Nilului, Nuwairat, la 265 de kilometri sud de Cairo.

Oasele pelvine îi erau zdrobite și lărgite de anii în care fundul său stătuse pe suprafața dură a podelei. Vertebrele cervicale și dorsale îi erau dăunate și pline de artrită, din cauza poziției sale cocoșate, adesea ghemuit, cu privirea îndreptată în jos.

Brațele, mereu întinse înainte și în sus, supuse unor mișcări continue înainte și înapoi, sufereau deformări la înălțimea umerilor și omoplaților care nu au scăpat cercetătorilor de astăzi. Munca grea a influenţat sănătatea egipteanului antic, dar probabil această ocupaţie i-a permis, pe de altă parte, să se îmbogățească și să-și ridice statutul social.

Altfel, un olar umil cu greu și-ar fi putut permite o înmormântare într-o necropolă prestigioasă precum cea de la Nuwairat. Conservarea rămășițelor într-un recipient din lemn sau ceramică era, de fapt, rezervată indivizilor din cele mai bogate clase sociale, într-o epocă în care mumificarea era încă o practică rară.
Citirea ADN-ului extras dintr-un dinte, prima pentru un astfel de egiptean antic, a dezvăluit că olarul antic s-a născut și a crescut de-a lungul Văii Nilului. Cu toate acestea, Egiptul antic foarte probabil nu rea străin migrațiilor și căsătoriilor mixte, având în vedere că cel puțin unul dintre strămoșii meșteșugarului avea origini mesopotamiene.

Cercetătorii de la Institutul Francis Crick din Londra confirmă ceea ce arheologia sugerase deja şi anume că schimburile de bunuri și texte între Valea Nilului și Semiluna Fertilă erau foarte dese. Dar ei adaugă că oamenii, pe lângă bunurile materiale, călătoreau, se căsătoreau și, prin urmare, își împărtășeau ADN-ul cu indivizi din diferite națiuni.

"Au trecut patruzeci de ani de la primele încercări de extragere a ADN-ului din mumii", a explicat Pontus Skoglund, directorul laboratorului de genetică antică de la Institutul Crick, unul dintre autorii studiului de astăzi. "Egiptul antic este un loc extraordinar pentru bogățiile și textele sale arheologice, dar nu permite o conservare optimă a ADN-ului." Necropola de la Nuwayrat, aridă și protejată de stâncă, a permis arheologilor să facă această analiză în premieră cu olarul antic.


Povestea oaselor olarului este una plină de aventuri. Urna cu rămășițele meșteșugarului a fost de fapt găsită în 1902 de o echipă de arheologi englezi, care au transferat-o la muzeul din Liverpool. Un bombardament și un incendiu din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au distrus multe descoperiri din Egiptul antic, deteriorând și recipientul cu rămășițele meșteșugarului. Scheletul său, însă, a rămas intact. 

×
x close