Pachetele de măsuri fiscale ale guvernului Bolojan și modificările propuse în sistemul medical îngrijorează atât medicii, cât și asociațiile de pacienți, pentru că ar putea îngreuna accesul bolnavilor din România la tratamentele care să le salveze viața. "Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget limitat. Trebuie să ne gândim la soluţii să îl creştem", a spus la Antena 3 CNN Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Timpul mediu de la aprobarea EMA (N.r. - Agenția Europeană pentru Medicamente) până la rambursare în România este de 828 de zile (aproximativ 2 ani și 4 luni), față de o medie UE de 578 de zile (aproximativ 1 an și 4 luni). Pacienții din România au acces, în medie, cu aproximativ 1 an mai târziu față de media pacienților europeni și cu mai bine de 2 ani față de aprobarea medicamentului.
Radu Gănescu a explicat de ce există aceste întârzieri.
"Noi suntem, cumva, o țară în care nu prea am investit în ceea ce înseamnă accesul la medicamente. Nu am investit în ultimii ani din cauza politicii prețului la medicamente, prețul cel mai mic, din cauza taxelor care există la ora actuală și din cauza birocrației. Din acest motiv apar aceste întârzieri de 2 ani, 2,5 ani față de alte țări din Uniunea Europeană, ceea ce plasează pacienții din România într-o situație de acces limitat.
Trebuie să fim foarte clari: dacă nu facem o alocare corectă și dacă nu avem o strategie clară pentru ceea ce vrem să facem, s-ar putea să ajungem în situația în care accesul la tratamente să fie îngreunat sau chiar mai dificil.
Și de ce spun acest lucru? Pentru că vedem că, din păcate, sănătatea încă nu este o prioritate. Auzim declarații publice despre necesitatea prioritizării investițiilor, dar sănătatea, cel puțin la nivel declarativ, este văzută ca o cheltuială de la care trebuie să tăiem. Noi credem că sănătatea ar trebui tratată ca o investiție, și tocmai de aceea trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții români să aibă un acces mult mai bun decât cel de acum, cel puțin la medicamente.
Trebuie să limităm acest timp de așteptare, pentru că un pacient care întârzie să își ia tratamentul, din diverse motive birocratice, va fi un pacient care, pe termen lung, va genera costuri mai mari în sistemul de sănătate", a spus el.
Doar 1 din 5 medicamente inovatoare nou-aprobate în 2020–2023 sunt rambursate în România în 2025, față de o medie europeană de 1 din 2 medicamente. Gănescu a spus că această statistică reiese din cauză că CNAS are "un buget limitat"
"Prima șansă de a îmbunătăți această statistică este să modificăm accesibilitatea și evaluarea acestor medicamente. Știm că este în derulare un proiect pentru evaluarea medicamentelor prin HTA. Este nevoie de o schimbare a acestei evaluări, astfel încât să creștem rapiditatea accesului, iar al doilea lucru este să finanțăm corect, pentru că noi avem doar unul din cinci medicamente, din cauza faptului că Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget limitat", a subliniat el.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor, cu 1.632 EUR, de peste două ori mai puțin decât media UE, de 3.533 EUR/cap de locuitor. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 1.786 EUR, Croația 1.859 EUR, Ungaria 1.867 EUR, iar Polonia 1.908 EUR pe cap de locuitor.
Acesta s-a întâlnit atât cu ministrul Sănătății, cât și cu președintele Casei de Sănătate, pentru a discuta despre soluţiile existente pentru a creşte bugetul CNAS.
"Deocamdată sunt doar discuții. Soluțiile clare vor apărea atunci când, într-adevăr, Casa de Sănătate va primi bugetul necesar pentru cheltuieli, cel puțin pentru medicamente. Din punctul nostru de vedere, inclusiv în ultimele luni, probabil și dumneavoastră ați observat că există întârzieri chiar și la plata către farmacii pentru decontarea rambursării acestor medicamente.
Prin urmare, până când Casa de Sănătate nu va primi banii necesari și o finanțare corectă și sustenabilă, va fi foarte greu să avem un acces mult mai rapid la medicamente sau un acces în creștere față de ceea ce am avut până acum. Este clar că trebuie să ne gândim la acest lucru", a concis el.