Mulți dintre noi am fost martori la comportamente și incidente neobișnuite în aeroporturi. Acestea pot varia de la gesturi inofensive, precum dormitul pe jos sau practicarea yoga în fața panoului cu informații despre zboruri, până la cele grave, cum ar fi certuri matinale provocate de consumul de alcool sau chiar încercări de a deschide ușile avionului în timpul zborului. Mai mulți cercetători au efectuat studii și au descoperit de ce au loc astfel de incidente în aeroporturi, transmite Science Alert.
Numărul de incidente apărute pe fondul nervozității și a modificărilor în programul zborurilor a crescut în ultimii ani.
Unele companii aeriene au luat chiar măsuri pentru a le reduce, precum interzicerea vânzării de alcool în aeroporturi și chiar la bordul avioanelor.
Pentru mulți turiști, aventura începe chiar din aeroport, ceea ce îi plasează într-o stare de spirit diferită față de cea obișnuită. Aceștia sunt nerăbdători să își înceapă zilele de relaxare și distracție, iar aeroportul devine parte din această experiență.
Entuziasm vs anxietate
Alții, însă, sunt anxioși în legătură cu zborul, ceea ce îi poate face să se comporte diferit sau să caute refugiu în alcool. Zgomotul și aglomerația din aeroporturi nu ajută în reducerea anxietății, ba din contră. Oamenii sunt foarte sensibili la mediul înconjurător din proximitatea lor și pot deveni rapid „copleșiți” de factori de stres precum mulțimile și zgomotul.
Stresul și anxietatea generează iritabilitate, atât temporar, cât și pe termen lung. Persoanele anxioase sunt mai predispuse la furie, iar o stare de anxietate temporară poate declanșa accese de furie.
Aeroporturile ar trebui analizate și dintr-o perspectivă psihogeografică. Psihogeografia studiază efectul locurilor asupra emoțiilor și comportamentului uman, în special în mediile urbane.
În culturile celtice există conceptul de „locuri subțiri”, adesea păduri sacre, unde limita dintre lumea materială și cea spirituală este „subțire”. În astfel de locuri, oamenii sunt între două tărâmuri, fără a aparține pe deplin niciunuia.
În lumea tehnologică modernă, aeroporturile pot fi văzute și ele ca „locuri subțiri”. Sunt zone de tranziție unde granițele se estompează. Literalmente granițele naționale dispar. După ce trecem de zona controlului de securitate, intrăm într-un „teren neutru”, între țări. Conceptul de loc devine vag.
În mod similar, și noțiunea de timp devine incertă în aeroporturi. Când urmează să ne îmbarcăm, ne aflăm într-un spațiu intermediar între două fusuri orare, pregătiți să facem un salt în viitor sau chiar în trecut. Capacitatea de a ne gestiona timpul ne oferă un sentiment de control asupra vieții noastre. Pierderea acestui control poate fi o altă sursă de anxietate.
Într-un alt sens, aeroporturile sunt zone ale absenței, în care prezentul nu este dorit. Toată atenția este concentrată pe viitor, pe zbor și pe aventurile pe care urmează să le trăim când ajungem la destinație. Această concentrare intensă asupra viitorului poate duce la frustrare, mai ales în cazul întârzierilor zborurilor.
În aeroporturi și granițele personale devin fluide. Pe lângă comportamente antisociale, pot apărea și comportamente prosociale: oamenii vorbesc cu străinii despre planurile lor de călătorie și vacanță, având conversații neobișnuit de intime. În „țara nimănui”, normele sociale obișnuite se relaxează. Alcoolul poate amplifica și mai mult această coeziune socială.
Din cauza incertitudinii legate de timp și loc, aeroporturile creează un sentiment de dezorientare. Indiferent dacă este cauzată de factori psihologici sau de mediu, chiar și temporar, dezorientarea poate avea efecte negative.
Efectele eliberatoare
Pe de altă parte, toate acestea pot avea și un efect eliberator asupra unora dintre noi. Percepem adesea timpul ca pe un dușman care ne fură momente ale vieții și ne constrânge cu termene-limită. Prin urmare, să ieșim uneori din ritmul obișnuit al timpului poate fi ca o eliberare din închisoare.
Același lucru este valabil și pentru identitate. Un sentiment clar al identității este important pentru sănătatea noastră psihologică, dar poate deveni restrictiv. Astfel, ieșirea din rutina și mediul familiar poate fi revigorantă. La modul ideal, această libertate care începe în aeroport continuă pe tot parcursul aventurilor noastre și până la întoarcerea acasă.
Cercetătorii mai explică că fie că ne simțim anxioși sau eliberați, ajungem adesea să ne comportăm diferit de cum o facem în mod normal.
Potrivit teoriilor lui Sigmund Freud, părintele psihanalizei, acest fenomen poate fi interpretat ca o trecere de la eul nostru civilizat la partea instinctuală și primitivă a psihicului, pe care Freud o numea sine. Sinele este sursa dorințelor și impulsurilor noastre, a emoțiilor și agresivității și cere satisfacere imediată. De obicei, este ținut sub control de eu, dar poate scăpa oricând, mai ales atunci când inhibițiile noastre sunt diminuate de alcool sau droguri.
În afara restricțiilor normale, unii turiști își lasă sinele să se manifeste imediat după ce trec de zona de securitate. Iar odată ce se îmbată, sinele devine complet dominant, provocând haos.
