Bradul de la Rockefeller Center devenit emblema Crăciunului în New York. Românii îl știu din „Singur acasă” dar povestea începe în 1930

Pentru milioane de oameni din întreaga lume, imaginea bradului imens, luminat feeric în fața Rockefeller Center, înseamnă Crăciunul în New York. Mulți români l-au descoperit mai ales datorită filmelor copilăriei, în special „Singur acasă 2”, unde finalul emoționant are loc chiar sub ramurile uriașe ale copacului împodobit. Dar puțini știu cum a apărut acest simbol și cum a ajuns bradul să fie un reper al sărbătorilor pentru turiști din toată lumea.

Cum s-a născut tradiția aprinderii bradului de la Rockefeller Center

Deși primul brad a fost ridicat în curtea complexului în 1931, tradiția modernă, organizată, televizată și transformată într-un mare eveniment public a prins contur abia după 1970 – moment de la care ceremonia aprinderii luminilor a început să fie transmisă pe scară largă și să devină parte din cultura pop americană.

‹ ›

De atunci, an de an, new-yorkezii, turiștii și mai târziu telespectatorii din întreaga lume au urmărit cum bradul este aprins oficial, deschizând sezonul festiv al orașului.

Totul a început în plină dezvoltare economică a Manhattanului. În acea perioadă, Rockefeller Center se transforma treptat într-un punct central al orașului, iar bradul – inițial o decorațiune simbolică – a devenit un eveniment în sine, în jurul căruia erau organizate concerte, transmisiuni speciale și momente dedicate familiilor.

Cine a fost, de fapt, Rockefeller și de ce acest centru îi poartă numele

Rockefeller Center poartă numele lui John D. Rockefeller Jr., fiul celebrului magnat al petrolului.

El este cel care a finanțat și coordonat dezvoltarea ansamblului de clădiri în anii ’30, într-o perioadă dificilă pentru New York, chiar în plină Mare Criză Economică.

Rockefeller Jr. nu era un industrialist obișnuit: era cunoscut pentru filantropie și pentru proiecte urbane ambițioase.

Prin construirea Rockefeller Center, el a vrut să demonstreze că orașul poate continua să se dezvolte chiar și în vremuri dificile și poate crea spații care să aducă oamenii împreună – idee care, peste decenii, avea să fie perfect reprezentată de bradul de Crăciun.

Cum a devenit bradul un simbol al Crăciunului în New York

În timp, tradiția aprinderii luminilor a lua amploare. Bradul a devenit tot mai înalt, decorat cu zeci de mii de becuri și împodobit cu stele, îngeri sau ornamente create special pentru fiecare ediție.

Ceremonia a început să fie menționată în presă, apoi transmisă la radio și televiziune, iar din anii ’70 și ’80 a intrat în rutina sărbătorilor americane.

Pentru new-yorkezi, bradul înseamnă optimist în mijlocul haosului: indiferent cât de agitat este orașul, în decembrie toată lumea se adună în jurul aceluiași simbol luminos.

Pentru imigranți – inclusiv pentru mulți români – el a devenit un loc încărcat de emoție, pentru că pare să unească tradițiile de acasă cu „visul american”.

Cum a devenit bradul de la Rockefeller Center cunoscut în România: nostalgia din „Singur acasă”

Majoritatea românilor au văzut pentru prima dată bradul de la Rockefeller Center în „Home Alone 2: Lost in New York” (1992).

Scena finală, în care Kevin se reîntâlnește cu mama lui chiar sub bradul luminat, a rămas emblematică.

Pentru generațiile care au crescut cu acest film difuzat an de an în perioada sărbătorilor, bradul nu era doar o atracție americană, ci un reper emoțional, o amintire dragă.

Astfel, imaginea lui a devenit parte din „Crăciunul idealizat” pe care mulți români l-au purtat în minte în anii ’90 și 2000.

Chiar și cei care nu ajunseseră niciodată la New York știau cum arată bradul, iar apariția lui în film l-a transformat într-un simbol global al copilăriei.

Astăzi, bradul de la Rockefeller Center este unul dintre cele mai fotografiate și vizitate obiective de Crăciun din lume. Selecția lui se face cu luni înainte, este transportat cu grijă specială, iar ceremonia aprinderii este urmărită de milioane de oameni.