Oamenii au pierdut 20% din densitatea osoasă a membrelor inferioare de la debutul practicării agriculturii în urmă cu 12.000 de ani, potrivit oamenilor de ştiinţă americani, care explică acest fenomen prin gradul mai mare de sedentarism legat de acest mod de subzistenţă, transmite AFP.
Vânător-culegătorii care încă trăiau în urmă cu 7.000 de ani aveau oase şi articulaţii (şolduri, genunchi şi glezne) la fel de solide ca omul de Neanderthal, un văr dispărut în urmă cu 28.000 de ani, sau chiar precum cimpanzeii, un strămoş îndepărtat, potrivit cercetătorilor.
Studiul a fost publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din Statele Unite.
Prin comparaţie, "agricultorii" care locuiau în aceleaşi regiuni în urmă cu 6.000 de ani aveau oase mult mai puţin dense şi mai fragile.
"Avem de-a face cu primul studiu privind scheletul uman care arată o importantă diminuare a densităţii osoase în cazul omului modern", a declarat Brian Richmond, cercetător în cadrul departamentului de antropologie al Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Washington şi profesor la Universitatea George Washington, coautor al lucrării.
Pentru acest studiu, autorii au utilizat scanere pentru a măsura densitatea osoasă a părţilor spongioase a oaselor provenind de la 59 de oameni moderni, 229 de primate, precum cimpanzeii, dar şi din oseminte fosilizate ale unor hominizi precum Australopithecus africanus, care a trăit în urmă cu 3,3 milioane de ani până la 2,1 milioane de ani, Paranthropus robustus (1,2 milioane de ani) şi Neanderthalieni (între 250.000 şi 28.000 de ani în urmă).
