Tone de haine aruncate de consumatorii din Marea Britanie și expediate în Ghana au fost descoperite într-o groapă de gunoi uriașă, într-o zonă umedă protejată, arată o anchetă ale cărei concluzii au fost prezentate de The Guardian.
Jurnaliștii de la Unearthed, în colaborare cu Greenpeace Africa, au găsit haine de la brandul Next în groapa de gunoi și în alte locuri din apropiere, precum și haine de la George (Asda) și Marks & Spencer, aduse de valuri pe țărmuri învecinate.
Depozitele de deșeuri se află într-o zonă umedă recunoscută internațional, unde trăiesc trei specii de țestoase marine. Localnicii se plâng că plasele lor de pescuit, canalele și plajele sunt blocate de haine sintetice din moda rapidă, exportate din Regatul Unit și restul Europei.
Într-o a treia groapă de gunoi, aflată pe malul unui râu ce duce spre zona de conservare, reporterii Unearthed au descoperit articole de la M&S, Zara, H&M și Primark.
Brandurile de modă au recunoscut că industria se confruntă cu dificultăți în gestionarea deșeurilor textile. M&S, George și Primark au declarat că desfășoară programe de colectare a hainelor vechi pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme. H&M, Zara și George au precizat că sprijină un sistem de responsabilitate extinsă a producătorilor (EPR), care să oblige companiile să răspundă pentru impactul produselor lor la finalul ciclului de viață.
Surplusul global de haine din industria modei rapide a copleșit capitala Ghanei, Accra, unde hainele formează adevărate covoare pe plaje și canale urbane.
Investigația a scos la iveală apariția de noi gropi de gunoi în afara zonelor urbane, inclusiv în arii de conservare esențiale pentru faună. Reporterii au descoperit deșeuri textile, inclusiv haine cu etichete britanice, încurcate în vegetație, semi-îngropate în nisip sau aduse la țărm în stațiuni turistice, unde un administrator a spus că arde săptămânal grămezi de haine.
În centrul comerțului cu haine second-hand din Ghana se află Kantamanto, una dintre cele mai mari piețe de acest tip din lume. Aici sosesc peste 1.000 de tone de haine pe săptămână, dar un comerciant a afirmat că hainele sunt de calitate din ce în ce mai slabă. „În trecut, primeam haine bune, pe care le puteam vinde pentru a ne întreține familiile, dar în zilele noastre, hainele din baloturi nu sunt potrivite pentru revânzare,” a spus Mercy Asantewa. „Sunt prost făcute și deja deteriorate când deschidem baloturile.”
În regiune există doar o groapă de gunoi, iar alta este în construcție. Șeful departamentului de gestionare a deșeurilor din Accra, Solomon Noi, estimează că 100 de tone de haine părăsesc piața zilnic ca deșeu. Orașul poate colecta și procesa doar 30 de tone.
„Restul de 70 de tone ajung în gropi ilegale, canale, lagune, zone umede, în mare și alte locuri sensibile din punct de vedere ecologic,” a spus el.
Consumatorii britanici aruncă anual aproximativ 1,5 milioane de tone de textile uzate
Multe nu sunt reciclate. Aproximativ 730.000 de tone sunt incinerate sau ajung la gropi de gunoi. Din cele 650.000 de tone destinate reutilizării sau reciclării, 420.000 – mai mult de două treimi – sunt exportate. Ghana primește mai multe haine decât orice altă țară.
Un grup de comercianți ghanieni a mers la Bruxelles în 2023 și a cerut Uniunii Europene să adopte legislație EPR care să tragă la răspundere companiile de modă pentru impactul final al produselor lor. Asociația Reciclatorilor de Textile din Marea Britanie a cerut guvernului să analizeze o măsură similară.
Delta Densu din Ghana este desemnată zonă de importanță internațională conform convenției interguvernamentale Ramsar privind zonele umede. Țestoasele marine verzi și țestoasele de piele, specii aflate în pericol, își depun ouăle aici, iar bancurile de nămol sunt mediu potrivit pentru păsări rare precum rândunica de mare rozalie, care migrează din Regatul Unit, și fluierarul de nisip.
Reporterii Unearthed au identificat două gropi de gunoi recent deschise în zona protejată a zonei umede și o a treia pe malurile râului Densu, în amonte.
Imaginile aeriene cu groapa de gunoi Akkaway, cel mai nou sit, arată o porțiune vastă de zonă umedă unde vegetația a fost îndepărtată. Grămezi de deșeuri sunt așezate direct pe pământul gol, în apropierea lagunelor și a pâraielor, fără căptușeală sau alte măsuri vizibile de protecție împotriva poluării.
Un oficial al autorității locale, Weija Gbawe Municipal Assembly, a declarat reporterilor că instituția se ocupă de groapa Akkaway și supraveghează activitatea acolo. Cu toate acestea, amplasarea unui nou depozit de deșeuri într-o zonă umedă protejată pare să contravină politicii de mediu și ghidurilor privind gropile de gunoi din Ghana, precum și obligațiilor asumate prin convenția Ramsar. Autoritatea nu a răspuns unei solicitări oficiale de comentarii.
„Când începi să pescuiești și arunci plasa, scoți pește, haine și alte lucruri.”
Persoanele care își câștigă existența din zona umedă și-au exprimat îngrijorarea în privința impactului poluării. Seth Tetteh, 31 de ani, locuiește lângă deltă de șapte ani. „Abia de vreo trei ani au început să arunce deșeurile în amonte. Așa că atunci când începi să pescuiești și arunci plasa, scoți pește, haine și alte lucruri... deci pentru pescari e foarte dificil,” a spus el. „Înainte puteai bea apa din râu. Acum, nu mai poți. Apa e cam neagră.”
Locuitorii din apropierea gropii din amonte, numită Weija Ashbread, au declarat că înainte ca aceasta să fie creată, zona era aproape sălbatică. „Erau aligatori, pisici sălbatice... tot felul de păsări și iepuri,” a spus Ibrahim Sadiq, 19 ani, student care locuiește în apropiere. Acum, când plouă, „sunt o mulțime de țânțari și mirosul e foarte urât”.
Un purtător de cuvânt al M&S a declarat că firma nu trimite hainele în plus în alte țări sau la gropi de gunoi, ci oferă clienților „opțiuni de a da o nouă viață hainelor prin serviciul nostru de reparații, recent lansat cu Sojo, și prin schemele de reciclare din magazine, realizate în parteneriat cu Oxfam pentru îmbrăcăminte și Handle pentru produse de înfrumusețare, ca parte a Planului A de reducere a impactului asupra planetei.”
Un purtător de cuvânt al George, marca de îmbrăcăminte a Asda, a precizat că nu a existat o creștere a volumului de textile produse sau a numărului de colecții anuale în ultimii 10 ani și că marca are peste 800 de puncte de reciclare și un program de colectare a hainelor. „Avem o politică de zero deșeuri, care se aplică întregii noastre activități,” a declarat reprezentantul companiei. „Susținem ideea de a analiza un sistem EPR pentru textile, cu condiția ca taxele generate să fie utilizate pentru îmbunătățirea infrastructurii de reciclare din Regatul Unit.”
Primark a declarat: „Nu autorizăm ca hainele colectate prin programul nostru de returnare sau stocul nevândut să fie trimise în Ghana sau în alte părți ale Africii... Știm că nicio companie nu poate rezolva singură problema deșeurilor textile. Progresul real va veni doar dacă întreaga industrie se implică.”
H&M a recunoscut că industria se confruntă cu provocări, precum lipsa soluțiilor pentru finalul ciclului de viață și infrastructura de reciclare scalabilă pentru textilele aruncate. Un purtător de cuvânt a spus: „Chiar dacă este o provocare la nivel de industrie, ne recunoaștem rolul în contribuirea la problemă, în special atunci când produsele noastre ajung pe piețe fără infrastructură de gestionare sau reciclare a deșeurilor.”
Un purtător de cuvânt al companiei-mamă a Zara, Inditex, a declarat că Zara va sprijini o politică EPR impusă de autorități: „Credem că avansarea către o legislație comună în acest domeniu va crea un cadru unitar, cu aceleași reguli pentru toți actorii. Înțelegem că colectarea separată a deșeurilor textile este fundația unui model circular. De aceea, nu doar că promovăm noi tehnologii de reciclare a textilelor, ci și dezvoltăm capacitățile necesare pentru a le face viabile.”
Next nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Ştiri video recomandate
