MTG-I2, cel mai nou satelit meteorologic european, va putea transmite imagini ale unei mari părți a Europei la fiecare 2,5 minute, o performanță fără precedent la nivel mondial, a declarat un meteorolog grec care a vorbit cu Euronews. Satelitul, lansat de pe platforma spațială europeană din Kourou, în Guyana Franceză, face parte din noua generație Meteosat și va permite monitorizarea mult mai rapidă a furtunilor și a altor fenomene periculoase, contribuind la prognozele pe termen foarte scurt.
În 28 august, satelitul MTG-I2 (Meteosat Third Generation Imager-2) a fost lansat de la Portul Spațial European din Kourou, la bordul unei rachete Ariane 6. A fost a noua misiune a lansatorului și primul său zbor către o orbită geostaționară de transfer.
Lansarea marchează completarea primei constelații operaționale de trei sateliți din cadrul programului Meteosat Third Generation, dezvoltat de Agenția Spațială Europeană (ESA) și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT).
Sateliții sunt poziționați la aproximativ 36.000 de kilometri deasupra Ecuatorului, de unde pot supraveghea permanent condițiile meteorologice din Europa, Marea Mediterană și nordul Africii.
Pentru a înțelege cât de mult s-a schimbat tehnologia Meteosat, Euronews a discutat cu Panos Giannopoulos, meteorolog al Serviciului Național de Meteorologie al Greciei și prezentator meteo la SKAI Media Group, care interpretează imagini satelitare de aproximativ 25 de ani.
"Când am început să lucrez, acum 25 de ani, aveam o singură imagine la fiecare 30 de minute și doar trei canale. Era prima generație Meteosat, lansată cu aproximativ două decenii înainte", își amintește meteorologul.
A doua generație a adus o schimbare importantă, cu 12 canale și imagini la fiecare 10 minute, iar deasupra Europei chiar la fiecare cinci minute. Aceste date au permis meteorologilor să combine informațiile provenite de pe diferite canale pentru a identifica ceața, praful, cenușa vulcanică și pentru a urmări evoluția furtunilor, de la formare până la dispariție.
Imagini ale Europei la fiecare 2,5 minute
Odată cu cea de-a treia generație Meteosat, saltul tehnologic este și mai mare. MTG-I2 va putea scana sfertul superior al Pământului, cu Europa în centru, la fiecare 2,5 minute.
Potrivit lui Giannopoulos, o asemenea frecvență nu a mai fost atinsă până acum nicăieri în lume, nici măcar în Statele Unite.
Creșterea uriașă a cantității de date poate reprezenta însă și o provocare pentru specialiști. Numărul imaginilor produse este atât de mare încât capacitatea oamenilor de a le analiza pe toate ar putea fi depășită.
"Nu știu dacă meteorologii, singuri, pot folosi pe deplin toate aceste informații, dar, cu ajutorul inteligenței artificiale, aceste imagini furnizate la fiecare 2,5 minute pot îmbunătăți considerabil prognozele pe termen foarte scurt", a declarat Giannopoulos.
Este vorba în special despre prognozele pentru următoarele două-trei ore, interval în care schimbările rapide ale vremii pot fi extrem de importante pentru emiterea avertizărilor.
Satelitul poate detecta și fulgerele
Noua generație Meteosat vine și cu o premieră pentru această familie de sateliți, și anume un detector de fulgere.
Instrumentul poate realiza aproximativ 1.000 de măsurători pe secundă, într-o bandă foarte îngustă a spectrului electromagnetic. Datele pot ajuta la monitorizarea activității electrice din interiorul furtunilor și la o mai bună înțelegere a evoluției acestora.
MTG-I2 nu este însă singurul satelit al noii generații. MTG-S, al doilea satelit din familie, a fost lansat în 2025 și funcționează deja pe orbită. Acesta măsoară profilurile de temperatură și umiditate din atmosferă.
Până acum, meteorologii s-au bazat în mare măsură pe balizele meteorologice, lansate la fiecare 12 ore dintr-un număr limitat de locații, pentru a obține informații despre structura atmosferei.
"Satelitul furnizează aceste date de mai puțin de un an, iar ele sunt deja introduse în modelele globale de prognoză", a explicat Giannopoulos.
Deși satelitul a fost lansat, MTG-I2 nu va fi folosit imediat la capacitate maximă. Este nevoie de aproximativ șase luni pentru finalizarea procesului de punere în funcțiune, calibrare și integrare alături de ceilalți doi sateliți ai constelației.
Sistemul format din cei trei sateliți ar urma să fie complet operațional în jurul lunii aprilie 2027.
Odată ce constelația va funcționa ca un sistem integrat, meteorologii vor beneficia de o cantitate mult mai mare de informații despre evoluția atmosferei și a fenomenelor meteorologice.
Pentru Panos Giannopoulos, impactul noii generații Meteosat se va resimți atât în prognozele pe termen foarte scurt, cât și în cele pe termen mai lung. "Această a treia generație de Meteosat va avea un impact atât asupra prognozelor pe termen foarte scurt, pentru următoarele două sau trei ore, cât și asupra intervalului obișnuit de la una până la zece zile", a concluzionat meteorologul.
