România și țările din Balcani intră în zona cea mai fierbinte a valului de căldură care se deplasează din centrul spre estul Europei. Aerul foarte cald și uscat adus din nordul Africii ar putea crește temperaturile până la 40-42 de grade în vestul României și chiar la aproximativ 43 de grade în Câmpia Panonică. Nopțile vor rămâne tropicale, iar seceta, presiunea asupra sistemului energetic și riscul de incendii de vegetație se vor accentua. Fenomenul este asociat cu un blocaj atmosferic de tip Omega, care împiedică deplasarea rapidă a maselor de aer și favorizează acumularea căldurii deasupra continentului. Aerul foarte cald și uscat continuă să avanseze din nordul Africii spre Italia, Ungaria, Croația, Serbia, România și statele din jur.
Un vast sistem de presiune ridicată, descris de meteorologi drept o "cupolă de căldură", se extinde spre Europa de Est și Peninsula Balcanică și menține temperaturi deosebit de ridicate în prima săptămână a lunii august, scrie Severe-Weather.
Cele mai ridicate temperaturi sunt așteptate în regiunile joase, precum Valea Padului din nordul Italiei și Câmpia Panonică, întinsă între Ungaria, Croația, Serbia și vestul României. În aceste zone, maximele ar putea ajunge la 40-43 de grade. În România, cele mai afectate ar urma să fie regiunile vestice și sud-vestice, unde aerul fierbinte pătrunde dinspre Ungaria și Serbia.
Valul de căldură afectează deja sud-estul Europei, unde temperaturile apropiate de 40 de grade, seceta și nivelurile extrem de scăzute ale Dunării provoacă probleme în producerea energiei electrice și în transportul fluvial.
Căldura intensă va fi resimțită și pe timpul nopții. În marile orașe și în regiunile joase, temperaturile minime ar putea să nu coboare sub 22-26 de grade.
Așa-numitele nopți tropicale împiedică organismul să se refacă după temperaturile extreme din timpul zilei și cresc riscurile pentru persoanele în vârstă, copii, bolnavii cronici și persoanele care lucrează în aer liber.
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate provoca deshidratare, amețeli, epuizare termică și, în cazurile grave, insolație. Când temperaturile mari sunt însoțite de umiditate ridicată, corpul se răcește mai greu prin transpirație, iar temperatura resimțită poate fi cu mult mai mare decât cea indicată de termometre.
La o temperatură de aproximativ 35 de grade și o umiditate foarte ridicată, temperatura resimțită se poate apropia de 50 de grade.
Cum se formează "cupola de căldură"
Cupola de căldură apare atunci când o zonă extinsă de presiune atmosferică ridicată rămâne aproape nemișcată deasupra unei regiuni timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
Fenomenul funcționează asemenea unui capac așezat peste o oală. Aerul cald rămâne blocat dedesubt, iar curenții descendenți îl comprimă și îl încălzesc suplimentar în apropierea solului.
În același timp, sistemul de presiune ridicată limitează formarea norilor și a precipitațiilor. Solul se usucă, vegetația pierde rapid umiditate, iar o parte tot mai mare din energia solară este folosită pentru încălzirea suprafeței, nu pentru evaporarea apei.
Astfel se formează un cerc vicios care întreține și intensifică valul de căldură.
Joi, cea mai fierbinte zi în nordul Balcanilor
La începutul săptămânii, cele mai ridicate temperaturi s-au concentrat asupra Germaniei, Cehiei, Austriei, Slovaciei, Ungariei și Sloveniei.
Pe măsură ce zona de presiune ridicată se deplasează spre est și sud-est, nucleul aerului foarte cald ajunge deasupra Croației, Serbiei, României și Ucrainei.
Miercuri, temperaturile ridicate se extind spre Croația, nordul Serbiei și vestul României. Joi ar urma să fie cea mai fierbinte zi pentru nordul Peninsulei Balcanice și o mare parte din Europa de Est.
FOTO: Severe-Weather
În estul Sloveniei, Croația, Ungaria, Slovacia, nordul Serbiei, România și Ucraina sunt prognozate temperaturi extreme, apropiate sau mai mari de 40 de grade.
FOTO: Severe-Weather
În Câmpia Panonică, valorile ar putea ajunge la aproximativ 43 de grade, în timp ce în Valea Padului, Ungaria, estul Croației, nordul Serbiei și vestul României sunt posibile maxime de 40-42 de grade.
FOTO: Severe-Weather
Vineri, căldura extremă se va extinde mai departe spre estul Europei, vestul Rusiei și sudul Balcanilor, inclusiv spre Bulgaria și Grecia.
FOTO: Severe-Weather
Risc ridicat de incendii în sudul și estul Europei
Temperaturile extreme, aerul uscat, vântul și lipsa precipitațiilor creează condiții favorabile pentru izbucnirea și extinderea rapidă a incendiilor de vegetație.
Riscul se mută treptat din vestul continentului spre Italia, Grecia, Europa Centrală și Balcani. Centrul pentru coordonarea răspunsului la situații de urgență al Uniunii Europene a avertizat că pericolul de incendii este în creștere în aceste regiuni la începutul lunii august.
Seceta este agravată și de vânturile continentale uscate, care accelerează pierderea apei din sol. Agricultura poate fi afectată prin reducerea recoltelor, uscarea pășunilor și creșterea necesarului de irigații într-o perioadă în care debitele râurilor sunt deja foarte scăzute.
Căldura și seceta au contribuit deja la scăderea Dunării la niveluri extreme în România, Ungaria și Serbia, afectând navigația, hidrocentralele și răcirea centralelor nucleare.
FOTO: Severe-Weather
Presiune tot mai mare asupra rețelelor electrice
Valul de căldură provoacă o creștere puternică a consumului de energie, în special în orele de după-amiază și seară, când sunt folosite masiv aparatele de aer condiționat.
În același timp, seceta reduce producția hidrocentralelor și poate afecta unitățile energetice care folosesc apa râurilor pentru răcire. Această combinație pune o presiune suplimentară asupra rețelelor și crește necesarul de importuri de energie.
România și alte țări din regiune se confruntă deja cu probleme provocate de reducerea debitelor Dunării și de cererea ridicată de electricitate.
O nouă cupolă de căldură ar putea apărea în vestul Europei
Prognozele pe termen mediu indică posibilitatea formării unei noi zone persistente de presiune ridicată deasupra sud-vestului, vestului și centrului Europei în cursul săptămânii viitoare.
Poziția exactă și intensitatea sistemului rămân însă incerte, deoarece prognozele privesc un interval de aproximativ zece zile.
În cazul în care scenariul se confirmă, un nou val de căldură s-ar putea instala în Portugalia, Spania și Franța, urmând să se extindă spre Alpi și, posibil, spre Insulele Britanice.
Actuala cupolă de căldură deasupra Europei de Est și a Balcanilor ar urma să slăbească spre sfârșitul săptămânii, însă temperaturile vor rămâne foarte ridicate în numeroase regiuni, iar efectele secetei vor continua.
