Valul de căldură care a făcut ravagii în Europa de Vest se mută spre est. Budapesta și Praga se pregătesc pentru 40 de grade în weekend, cu 15 grade peste media lunii iunie, iar experții trag un semnal de alarmă: Europa Centrală e mult mai vulnerabilă. Blocurile din panouri de beton, lipsa aerului condiționat și nopțile tropicale care nu mai lasă corpul să se recupereze formează o combinație periculoasă – iar spitalele și școlile din regiune ar putea ceda primele, scrie Euronews.
Temperaturi de 40°C sunt prognozate pentru țări din UE cu climat de obicei mai rece, în timp ce experții avertizează că spitalele și școlile ar putea fi puse sub presiune.
Temperaturi record au sufocant o mare parte din Europa de Vest în această săptămână, pe măsură ce cel mai recent val de căldură al anului se apropie de apogeu.
Numărul deceselor prin înec a explodat în Franța, în timp ce oamenii încearcă să se răcorească în râuri și canale, iar mii de locuințe au rămas fără curent electric după ce căldura intensă a provocat un incident în departamentul nord-vestic Finistère.
Franța a înregistrat marți cea mai călduroasă zi de când se fac măsurători meteorologice. Serviciul național Météo-France a înregistrat 44,3°C la Possos, în timp ce alte regiuni aflate sub alertă roșie au trăit maxime fără precedent.
În Marea Britanie, britanicii se pregătesc pentru maxime de până la 38°C – după ce țara a înregistrat deja cea mai caldă zi din iunie din istoria sa, cu 36,1°C. Sute de școli s-au închis din cauza îngrijorărilor legate de siguranța elevilor în clădirile sufocante.
În Spania, temperaturile sunt prognozate să scadă ușor – o gură de aer după zilele de 44°C care au ars sudul Andaluziei marți, deși vremea caldă va continua.
Meteorologii avertizează însă că bolta de aer fierbinte care a gătit Europa de Vest se va deplasa în curând spre est – spre țări și mai puțin pregătite pentru căldura extremă.
Valul de căldură din Europa începe să se deplaseze
Potrivit celor mai recente prognoze ale WFY24, temperaturile de weekend ar putea atinge 40°C la Budapesta și 39°C la Praga – cu 15°C peste o zi obișnuită de iunie.
Bratislava se pregătește și ea pentru maxime de până la 39°C, cu 17°C peste mediile zilnice obișnuite, în timp ce temperaturile din câmpia dunăreană din Bulgaria ar putea atinge 41°C duminică.
Toate aceste regiuni vor traversa nopți tropicale în weekend, în care temperatura nu coboară sub 20°C în nicio perioadă de 24 de ore.
Valul de căldură nord-african care a doborât recorduri în Franța și Spania se îndreaptă acum și spre România. ANM anunță că țara va fi afectată de un val de căldură în extindere și intensificare. Cele mai mari temperaturi vor fi în vest, nord-vest și centru: 36-37 de grade vineri, 37-38 de grade sâmbătă și până la 39 de grade duminică – valori comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie pentru aceste regiuni. Vârful valului de căldură va fi atins luni și marți, când temperaturile maxime vor depăși 35 de grade în cea mai mare parte a țării, iar în vest și nord-vest se vor atinge 39-40 de grade. Tot atunci vor fi și nopți tropicale, cu minime care nu vor coborî sub 20 de grade la câmpie, deal și podiș.
Poate Europa Centrală să facă față valului de căldură?
Valul de căldură din Europa de Vest a provocat haos generalizat și zeci de morți, în ciuda eforturilor de ani de zile ale țărilor mediteraneene de a se pregăti pentru astfel de extreme.
Spania, de exemplu, a dezvoltat una dintre cele mai mari rețele de adăposturi climatice din lume, oferind comunităților vulnerabile un loc unde să se răcorească și să se hidrateze. A modificat și condițiile de muncă în aer liber pentru a proteja angajații, iar cultura siestei oferă un respiro în cel mai fierbinte moment al zilei.
La Paris, autoritățile combat efectul de insulă de căldură urbană – fenomenul prin care orașele rămân mai fierbinți decât zonele rurale – înlocuind betonul și asfaltul cu spații verzi. Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, peste 100.000 de copaci au fost plantați în Paris începând din 2020, inclusiv 40.000 în iarna anului 2023, oferind locuitorilor mai multă umbră salvatoare.
Însă mari părți din Europa Centrală și de Est rămân complet nepregătite pentru temperaturile toride, din cauza climatului lor de obicei mai răcoros.
„Clădirile din zidărie interbelică și blocurile din panouri de beton din epoca comunistă au o masă termică foarte mare, dar nu au fost niciodată proiectate să elimine căldura vara”, spune Ioanna Vergini, fondatoarea WFY24. „Cu puțină umbră, ventilație limitată și fără răcire, absorb căldura pe parcursul zilei și o eliberează în interior până noaptea târziu. Apartamentele de la ultimul etaj sunt cele mai afectate, iar aceste blocuri prefabricate sunt în mod repetat semnalate drept cele mai vulnerabile la căldură din regiune”
Aerul condiționat – care poate fi salvator în perioadele de caniculă – este mult mai puțin răspândit în Europa Centrală față de destinațiile însorite de la Mediterana, chiar și în comparație cu țări ca Franța, unde instalarea lui nu e tocmai obișnuită.
„Pentru majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală, singura alinare este deschiderea ferestrei noaptea – exact lucrul pe care acest val de căldură îl face imposibil”, explică Vergini.
Nopțile tropicale îi privesc pe europeni de răgazul pe care îl oferă de obicei răcoarea nocturnă, lăsând corpul fără șansa de a se recupera.
„Nopțile calde sunt un factor independent de deces în valurile de căldură europene, la fel de important ca vârful de temperatură din timpul zilei – nu secundar acestuia. Cercetările recente indică tocmai aceste evenimente compuse, zi și noapte, drept cele mai periculoase”, adaugă Vergini.
Efectele căldurii extreme
Bulgaria, Ungaria și Cehia riscă acum să pună o presiune severă pe spitale și serviciile de urgență, care înregistrează de obicei o cerere crescută în perioadele de caniculă intensă.
Ca și în Marea Britanie, școlile și instituțiile publice fără infrastructură de răcire ar putea fi nevoite să se închidă sau să-și modifice programul.
„Construcțiile și munca agricolă în câmpiile dunărene, precum și rețeaua feroviară, sunt punctele operaționale obișnuite de presiune”, avertizează Vergini. „Căldura aduce restricții de viteză și riscul deformării șinelor pe măsură ce temperaturile cresc, iar mai mulți operatori feroviari din Europa Centrală au anunțat deja măsuri de precauție în această perioadă”.