Pe principiul ”e prost, da-i prostul nostru”, rămânerea lui Emil Boc în fruntea guvernului e un act de minimă garanţie că, la câte tâmpenii politice a făcut până acum Traian Băsescu, a-i mai da ocazia la încă una e o eroare impardonabilă.
Emil Boc nu reprezintă puterea în România, aşa cum n-o reprezintă nici în propriul partid. El e acolo unde e pentru că, în strategia de control a statului de către actualul preşedinte, era nevoie de un nimeni şi pentru a-i conduce guvernul. Aşa cum nişte nimeni sunt majoritatea celor plasaţi de Traian Băsescu în toate celelalte posturi cheie ale statului. Cum e Roberta Anastase proţăpită în fruntea Camerei Deputaţilor, aşa cum sunt tot soiul de miniştri paiaţe de speriat cel mult portarii din clădirile guvernamentale. A-i schimba înseamnă a roti o moară de vânt menită doar să ridice praful din jur.
Dar unele schimbări pot fi chiar mai rele. La ultima remaniere, Adriean Videanu, care de bine de rău mai ştie ceva economie, a fost înlocuit de o mediocritate patentă. Pe Vasile Blaga, care chiar ştia să gestioneze Internele şi Administraţia, Băsescu l-a tras pe linie moartă ca să ne trezim cu un ministru aproape imbecil (scuze pentru limbaj, dar chiar asta îmi inspiră domnul cu pricina, care le ordona recent şefilor din Poliţie să negocieze cu băncile ratele poliţiştilor din subordine).
Ce vreau să spun, în ultimă instanţă, e că la cum înţelege Traian Băsescu să conducă ţara asta, cel mai inteligent lucru, dacă tot nu-l poţi schimba, e măcar să-l împiedici să mai aibă iniţiative. Unde pune mâna Băsescu, trebuie să te aştepţi aproape întotdeauna la mai rău. Iar când e vorba de oamenii pe care-i numește, direct sau indirect, în diverse funcţii, trebuie să te aştepţi mereu la indivizi din ce în ce mai incapabili. Aşa că, decât un alt premier de două parale, mai bine, unul pe care măcar îl ştim.
Schimbarea lui Boc nu e o treabă care să rezolve situaţia politică şi, implicit, cea economică din România pentru că Emil Boc e un simplu pion de care lui Băsescu oricum nu-i pasă. Ba poate că asta şi aşteaptă acum preşedintele, şi anume ca Opoziţia să-l trântească pe premier ca să-i ofere ocazia de a-şi mai încorda o dată muşchii.
Situaţia ţării se rezolvă, sau măcar începe să se rezolve, curăţind peştele de la cap. Traian Băsescu e miza exclusivă a bătăliei pentru România. Orice schimbare de sub el nu-i slăbeşte puterea, pentru că sub el aşa ceva nu există. Sunt doar fantoşe, iar Boc e una dintre ele. Dar a-l schimba acum e lipsit de sens. Un premier mai prost decât Emil Boc e greu de găsit, dar lui Băsescu nimic nu pare să-i fie imposibil. Îl va găsi cu siguranţă.
