”Articolul 103 din Constitutie, referitor la desemnarea candidatului de premier, a fost scris in ideea ca scorul electoral trebuie sa fie determinant in decizia presedintelui. Nu a fost asa iar desemnarile facute de Basescu, precum si cea recenta, facuta de Iohannis evidentiaza un grad mare de arbitrariu.
De aceea, in proiectul legii de revizuire a Constitutiei, din 2014, initiatorii au dorit sa faca unele clarificari care sa duca la evitarea unor experimente de genul Liviu Negoita sau Lucian Croitoru.
Proiectul de lege, foarte amplu, a fost trimis pentru controlul de constitutionalitate la CCR. El era semnat de 108 senatori ( intre ei, 56 Psd si 44 Pnl) si 236 deputati ( intre care 105 Psd si 98 Pnl). Sunt semnificative cateva nume dintre deputatii Pnl – LUDOViC ORBAN, Alina Gorghiu, Dan Motreanu, Virgil Guran, Vlad Nistor. Faceau parte dintre cei care asistasera la abuzurile lui Basescu in chestiunea desemnarii acelor candidati.
In esenta, propunerea de modificare a art. 103 viza modificarea alin 1 si 3 din textul existent si adaugarea a trei aliniate noi. Ideea de baza era aceea de a obliga presedintele sa acorde prioritate in desemnarea candidatului de premier reprezentantului partidului sau aliantei care au obtinut cele mai multe mandate parlamentare. Daca in felul acesta nu se putea forma guvernul, mandatul se acorda urmatorului partid cu cei mai multi parlamentari.
Curtea Constitutionala, in Decizia 80/2014, la punctele 314-326, a analizat aceasta propunere si a considerat ca se pune prea mare accent pe rezultatele electorale obtinute si doar in subsidiar pe capacitatea de asigurare a majoritatii absolute a mandatelor parlamentare, cele doua criterii trebuind sa fie avute in vedere in mod concurent.
La punctul 319, Curtea preciza: „De aceea, Presedintele Romaniei, neputand avea rol de decident in aceasta procedura (!!) , ci de arbitru si mediator intre fortele politice, are doar competenta de a desemna drept candidat ….pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care pote asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului”.
La punctul 324, Curtea subliniaza ca trebuie luate in calcul si eventuale aliante post-electorale. Iar la pct 325, CCR considera ca „a reglementa, chiar la nivel constitutional, dreptul unei minoritati parlamentare de a propune desemnarea, in mod invariabil, a candidatului de prim ministru inseamna a accepta ca se poate investi un Guvern fara legitimare electorala.”
Evident, solutia propusa de Psd si Pnl de modificare a articolului 103 nu era redactata corespunzator. Dar ideea era de a cenzura arbitrariul deciziilor unui Presedinte care abuzeaza de competentele sale de mediator intre partide pentru a favoriza o anumita zona politica. Din pacate, iata ca situatia de la care s-a plecat in tentativa de revizuire se repeta.
Desemnarea de catre Iohannis tot a lui Ludovic Orban drept candidat de premier dar nu pentru a forma guvernul ci pentru a-l darama are un caracter aberant.
In 2014, si Orban ar fi fost impotriva!”, a spus Adrian Năstase, pe blog.
