Comisia Europeană și-a precizat punctul de vedere, într-un răspuns în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, cu privire la modificarea Legii decarbonizării în sesiunea extraordinară a Parlamentului României.
Legea conține un amendament propus de PSD, potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a unităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă se va putea face doar după construirea şi punerea în funcțiune de noi facilități energetice cu capacitate similară.
Comisia avertizează că legea în cauză a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114, iar un regres în implementarea reformelor poate atrage consecințe financiare.
Răspunsul Comisiei la solicitarea Antena 3 CNN, în continuare.
Comisia Europeană va analiza dacă modificările pot duce la "o inversare a jalonului 114"
"Suntem la curent cu faptul că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la Legea decarbonizării, care, printre altele, schimbă condițiile privind scoaterea din funcțiune a centralelor electrice pe cărbune și lignit, legând închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative cu emisii reduse de carbon.
Comisia Europeană ia act de aceste modificări aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă-cheie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, iar intrarea sa în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114.
Comisia va analiza cu atenție aceste modificări, care nu au fost încă promulgate de președintele României, și va evalua dacă există riscul ca acestea să conducă la o inversare a jalonului 114.
În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare", se spune în răspunsul Executivului european.
Comisia Europeană: "Au existat întârzieri în dezvoltarea alternativelor energetice curate"
Mai mult, Comisia a argumentat că Legea decarbonizării este un "angajament esențial" în PNRR, iar eliminarea treptată a producției pe cărbune și lignit „va accelera dezvoltarea alternativelor”.
"Situația actuală (criza energetică din România, n.r.) nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidro și nucleară pe timpul verii, iar condițiile actuale sunt deosebit de severe.
Comisia Europeană este disponibilă pentru discuții și pregătită să ofere consultanță privind instrumentele existente în legislația Uniunii Europene care pot contribui la atenuarea efectelor secetei și la asigurarea securității alimentării cu energie, care rămâne stabilă, fără motive de îngrijorare imediată în acest moment.
Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie cu grad ridicat de poluare și la capacitățile de producție dependente de debitele râurilor, precum sursele regenerabile de energie (RES), sistemele de stocare cu baterii sau chiar centralele pe gaze naturale.
Modificările adoptate, prin posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție.
Comisia Europeană: "Închiderea centralelor pe cărbune rămâne extrem de relevantă"
Legea decarbonizării reprezintă un angajament esențial al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul acesteia - eliminarea etapizată a capacităților de producție pe cărbune și închiderea lor completă până în 2032 – rămâne extrem de relevant în contextul actual.
Această eliminare treptată va accelera dezvoltarea alternativelor, în special a surselor regenerabile de energie și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, ceea ce va contribui la creșterea rezilienței sistemului energetic românesc și la reducerea prețurilor angro la energie electrică, care sunt în prezent influențate de costurile ridicate ale producerii energiei în centralele pe cărbune”, a mai transmis Comisia.
La inițiativa PSD, centralele pe cărbune nu mai pot fi închise dacă nu se construiesc în loc alte capacități. Nicușor Dan va contesta legea
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, în care a fost introdus un amendament al PSD.
Prevederea social-democraților spune că scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare.
Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat că amendamentul riscă să blocheze PNRR.
De asemenea, președintele Nicușor Dan a avertizat, marți, că "interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România" și a precizat că va apela la "toate prerogativele constituționale" pentru a bloca legea în forma în care a ieșit din Parlament.
În plenul Camerei, au fost 180 de voturi "pentru", 9 "împotrivă", 27 de abţineri, iar 80 de deputaţi nu au votat.
Legea a fost adoptată cu voturile PSD și AUR.
Proiectul a fost adoptat anterior de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.
Ilie Bolojan: "Pierdem peste un miliard de euro dacă încălcăm PNRR"
Și premierul Ilie Bolojan a reacționat la felul în care a fost modificată această lege, la inițiativa PSD.
Bolojan a reamintit că România și-a asumat prin PNRR închiderea treptată a centralelor pe cărbune în schimbul finanțărilor europene și a avertizat că blocarea acestui proces ar încălca angajamentele asumate.
"Aici sunt două aspecte: cele de natură politică și cele care țin de angajamentele României, de realități, de absorbția de fonduri europene, de analize de rentabilitate și de sustenabilitate.
România a semnat un angajament prin PNRR, prin care, în schimbul unor finanțări importante, pe care România le-a primit, atât sub formă de granturi, cât și sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producția pe cărbune, înlocuind-o cu alte forme de producție: pe gaz, fotovoltaică sau eoliană.
Din păcate, din 2021 și până în 2025, când am avut termenele până la care trebuia să facem aceste schimbări, nu s-a făcut mare lucru.
Nici la Craiova, nici în Valea Jiului, nici în județul Gorj nu s-au realizat lucrurile. La Constanța și Arad, cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-un stadiu avansat al lucrărilor și, din această toamnă, vor funcționa.
În această perioadă, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am făcut maximul posibil în condițiile pe care România și le-a asumat prin guvernele din anii anteriori.
Până la sfârșitul lunii august avem jaloane de îndeplinit, pe care, dacă România le îndeplinește - și le vom îndeplini parțial - corecțiile vor fi mai mici, iar pentru ceea ce nu vom îndeplini, vom primi niște corecții", a spus Bolojan.
El a descris inițiativa promovată de liderul PSD, Sorin Grindeanu, drept o decizie "în stil populist, cu încălcarea înțelegerilor pe care le-am făcut".
Nicușor Dan anunță în avans că nu promulgă Legea decarbonizării
"Am urmărit cu atenție dezbaterile privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare.
Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării.
Dacă Parlamentul adoptă legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR", a anunțat Nicușor Dan, încă de marți, pe rețelele sociale.
