Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat vineri la CCR ordonanța tăierilor din administrație adoptată de Guvernul Ilie Bolojan, invocând excepția de neconstituționalitate pentru mai multe articole care vizează disponibilizări și reorganizarea administrativă.
Mai exact, au fost atacate la CCR prevederile art. I pct. 32, art. VI pct. 3 și pct. 4, art. VIII pct. 2 și pct. 5, art. VIII pct. 7, art. XII, art. XIII, art. XVII și art. XLIV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.
Potrivit Avocatului Poporului, ordonanța încalcă principiul încrederii legitime în sistemul legislativ și afectează demnitatea umană, ca valoare constituțională supremă.
Ordonanța modifică un număr de 34 de acte normative din diverse domenii de reglementare. Astfel, actul normativ analizat de Avocatul Poporului nu are un obiect de reglementare clar, unic și bine definit pentru că aceasta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziții din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare.
"Modificările și completările operate prin actul normativ criticat nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare și, implicit, nici determinarea relației de conexitate cu celelalte materii normative", susține Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului invocă nerespectarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți.
Prevederile referitoare la cumulul de funcții publice
Totodată este invocat faptul că ordonanța este neconstituțională din cauza prevederilor referitoare la cumulul de funcții publice aplicabile doar funcționarilor publici din cadrul autorităților administrației publice locale supuse reorganizării, nu și celor din administrația publică centrală. Acest fapt ar contraveni principiului securității juridice, al previzibilității reglementării și al statului de drept. Ordonanța nu ar răspunde exigențelor privind garantarea în mod unitar a drepturilor și obligațiilor funcției publice.
“Pentru a avea o administrție publică competentă, eficientă, performantă, obiectivă și imparțială este necesar să se creeze un set de reguli identice pentru toți cei care exercită prerogative de putere publică care să permită dezvoltarea unui serviciu".
Instituţia subliniază, de asemenea, că drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor trebuie privite ca un sistem coerent şi unitar de valori, întemeiat pe demnitatea umană.
"Pe lângă faptul că drepturile şi libertăţile fundamentale calificate ca atare în Constituţie se întemeiază pe demnitatea umană, aceasta fiind o valoare supremă a statului român, nu are numai o valoare proclamativă şi nu este golită de conţinut normativ, ci, din contră, are valoare normativă poate calificată ca un drept fundamental cu un conţinut distinct ce pune în discuţie caracterul şi condiţia umană a individului", se mai menţionează în sesizare.
În consecinţă, Avocatul Poporului punctează că, prin caracterul său eterogen şi impactul social brutal, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 7/2026 ignoră formula 'obiect-subiect' stabilită de Curtea Constituţională.
"Legiuitorul delegat plasează individul într-un plan secund faţă de obiectivele sale administrative, transformând cetăţeanul dintr-un subiect de drept cu demnitate intangibilă într-un instrument de ajustare fiscală, ceea ce constituie o încălcare nemijlocită a art. 1 alin. (3) din Constituţie", mai arată sursa citată.
Peste 20.000 de posturi tăiate
Premierul Ilie Boloja a precizat în februarie, la finalul ședinței de guvern în care a fost adoptată ordonanța privind relansarea economică și cea referitoare la tăierile în administrație, că măsurile "vor așeza economia pe baze mai sănătoase" și vor crea o administrație mai eficientă.
Pe de altă parte, sindicaliștii care reprezintă funcționarii publici din Guvern au solicitat premierului să nu adopte proiectul de OUG privind reforma administrației și să retrimită proiectul la analiză tehnico-juridică, apreciind că este “vulnerabil constituțional”.
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Bolojan și ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, aceștia au susținut că proiectul “conține intervenții care ating în profunzime funcția publică, drepturi fundamentale și securitatea juridică”.
Potrivit datelor prezentate, marți, la nivel local sunt vizate de tăieri 12.794 de posturi, dintre care 6.102 sunt consilieri personali, iar la nivel central se reduc 192 de posturi în cabinete.public de calitate.”
De asemenea, la prefecturi vor fi eliminate 168 de posturi. În total, reforma afectează 45.698 de posturi. Totuși, concedierile efective vizează aproximativ 20.000 de angajați, restul fiind poziții vacante eliminate din organigramă.
Ştiri video recomandate
