Klaus Iohannis este marele câștigător din primul tur al alegerilor prezidențiale, având de partea sa 37,42% din voturi, în condițiile în care Viorica Dăncilă a obținut 22,79%. Are motive Dăncilă să spere la o răsturnare de situație în turul al doilea, sau ar fi un astfel de eveniment o „lebădă neagră”, se întreabă jurnaliștii Libertatea.
În România s-a întâmplat deja de trei ori ca cel care câștigase primul tur să îl piardă pe al doilea. În primul din aceste cazuri favoritul era chiar președintele în funcție. Totuși, în toate aceste cazuri diferența între cei doi finaliști din primul tur era puțin mai mică decât de data aceasta:
- În 1996, președintele Ion Iliescu a luat 32,25% din voturi în primul tur, cu 4 puncte mai mult decât Emil Constantinescu. În al doilea tur, Constantinescu a câștigat, cu 54,41% din voturi.
- În 2004, Adrian Năstase a luat 40,94% în primul tur, depășindu-l pe Traian Băsescu cu 7 puncte, dar a pierdut în turul doi, când Băsescu a luat 51,23%.
- În 2014, Victor Ponta a avut 40,44% din voturi în priml tur, iar Klaus Iohannis 30,37, diferența dintre aceștia fiind de aproximativ 10 puncte. Președintele Iohannis a ieșit învingător în turul al doilea, luând 54,43% din voturi.
Jurnaliștii au demarat o amplă analiză a rezultatelor alegerilor prezidențiale din mai multe țări europene, pentru a vedea cât de frecvent și în ce condiții se răstoarnă clasamentul în turul al doilea.
Analiza acoperă 18 state din Europa de Vest, Europa Centrală și de Est și din Balcani, și arată că o răsturnare de situație ar putea fi mai ușoară dacă o mare parte din votanții din turul întâi n-a optat pentru niciunul din cei doi finaliști. Cu alte cuvinte, dacă sunt multe voturi de capturat în turul doi, șansele contra-candidatului de a recupera ar putea fi mai mari.
Cu toate acestea, nu se întâmplă foarte des ca președintele în funcție să piardă alegerile, asta și pentru că un președinte care se știe nepopular poate decide – de unul singur sau sub presiunea partidului – să nu candideze din nou.
