Antena 3 CNN Politică Cum poate fi suspendat președintele în România

Cum poate fi suspendat președintele în România

Mia Lungu
2 minute de citit Publicat la 12:49 11 Mai 2026 Modificat la 12:53 11 Mai 2026
pupitru presedintele romaniei palatul cotroceni
Pupitru pentru președintele României, la Palatul Cotroceni. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Agerpres Foto

Procedura de suspendare președinte România este prevăzută clar în Constituție și poate fi declanșată atunci când șeful statului este acuzat că a încălcat grav Legea fundamentală. Suspendarea poate fi decisă de Parlament, iar ulterior românii sunt chemați la referendum pentru a decide dacă președintele este sau nu demis din funcție.

Conform articolului 95 din Constituția României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. 

Care este procedura de suspendare a președintelui în România

Procedura începe prin depunerea unei propuneri de suspendare, semnată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Documentul trebuie comunicat imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații Parlamentului. 

Ulterior, Curtea Constituțională este consultată pentru emiterea unui aviz privind cererea de suspendare. Avizul CCR este consultativ, nu obligatoriu pentru Parlament. 

Suspendarea propriu-zisă este votată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului și are nevoie de votul majorității parlamentarilor. Dacă propunerea trece, în maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum național pentru demiterea președintelui. 

Pe durata suspendării, interimatul funcției este asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților, conform articolului 98 din Constituție. 

Constituția prevede și o procedură separată pentru punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare. În acest caz, este nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari, iar judecarea dosarului aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

Partidul SOS vrea suspendarea președintelui Nicușor Dan

În ultimele luni, tema suspendării președintelui a revenit în spațiul public după ce reprezentanți ai opoziției, inclusiv parlamentari ai partidului SOS România, au anunțat că iau în calcul inițierea unei astfel de proceduri împotriva lui Nicușor Dan.

Formațiunea a acuzat în repetate rânduri Administrația Prezidențială de încălcarea Constituției și a cerut discutarea suspendării șefului statului în Parlament.

Pentru declanșarea efectivă a procedurii este însă necesar sprijinul unui număr suficient de parlamentari și ulterior votul majorității deputaților și senatorilor reuniți în ședință comună.

Până în prezent, nu a fost adoptată nicio hotărâre de suspendare în actuala legislatură.

Joia trecută, preşedintele S.O.S România, Diana Şoşoacă, a anunțat că formaţiunea iniţiază demersul pentru destituirea lui Nicuşor Dan din funcţia de preşedinte al României şi avertizează că nu va permite ca iniţiativa „să fie confiscată politic de alte partide care mimează opoziţia doar pentru imagine publică”. 

Luni, grupul parlamentar S.O.S. România a anunțat „depunerea oficială către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului a propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, în temeiul art.95 alin.(1) din Constituția României și al dispozițiilor art.82–85 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.”

Traian Băsescu, singurul președinte român suspendat

Traian Băsescu rămâne singurul președinte al României care a fost suspendat din funcție de Parlament.

Prima suspendare a avut loc în 2007, când Parlamentul a aprobat suspendarea sa, însă referendumul organizat ulterior a fost câștigat de Băsescu, iar acesta s-a întors la Cotroceni.

A doua suspendare a avut loc în 2012, în timpul conflictului politic dintre președinte și guvernul USL condus de Victor Ponta.

Și atunci referendumul pentru demitere nu a dus la înlăturarea lui Traian Băsescu, deoarece nu a fost îndeplinit pragul de participare necesar validării consultării populare.

Cele două episoade au reprezentat unele dintre cele mai tensionate momente politice din România postdecembristă și au generat reacții inclusiv la nivel european.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close