Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că a aflat cu "stupoare" că, la Salrom, în Bucureşti, sunt 600 de angajaţi. "Ce fac 600 de angajaţi", a întrebat retoric el. Hunor a subliniat că prioritatea ar trebui să fie tăierea cheltuielilor, prin amânarea de 1-2 ani a unor investiţii, precum cele în stadioane.
"Eu aș vrea să tăiem mai întâi din cheltuieli, inclusiv din investiții sau din zone unde nu este vital să le facem. Nu se întâmplă mare lucru dacă amânăm câteva investiții. Poate că pentru 20–25 de mii de oameni înseamnă o amânare de un an, dar nu se oprește nici țara, nici economia. Oricum, nu noi producem celulele fotovoltaice. Trebuie să vedem ce putem tăia din privilegii, din cheltuieli extravagante, din investiții", a explicat Hunor, joi seară, la Antena 3 CNN.
El a continuat, spunând că nu se poate tăia din autofinanţare, deoarece "costurile vor fi mai mari".
"Nu se pune problema să tai din autofinanțare, pentru că dacă oprești o construcție la 40–50–60% executată, costurile vor fi mai mari. În plus, pui presiune și pe economie, iar aceasta riscă să intre în regres. Oricum vom avea 0,5% sau chiar 0% creștere economică, deci nu e o creștere reală, ci mai degrabă un echilibru – cel puțin pe baza datelor INS și BNR. Trebuie să fim atenți să nu intrăm într-o recesiune abruptă în anii următori. De aceea, orice mișcare trebuie făcută cu grijă, pentru cetățeni, pentru economie, pentru România – nu pentru guvernanți sau Comisia Europeană", a spus Hunor.
Pe plan fiscal, Kelemen Hunor a explicat că mai sunt aproximativ 16–17 capitole bugetare de rezolvat, printre care se numără domenii precum agricultura, cultura și învățământul. Potrivit acestuia, în aceste sectoare există "mici chestiuni" care pot fi reglate relativ rapid dacă avem "miniştrii desemnaţi.
Hunor a ridicat şi problema asigurărilor medicale prin CASS, deoarece sunt 17 milioane de oameni asiguraţi, însă doar 7 milioane contribuie efectiv.
"Aici trebuie să discutăm cum putem obține venituri sustenabile pentru sistemul de sănătate. Altfel, va trebui mereu alimentat de la bugetul de stat, cum se întâmplă acum. [...] Lucrurile se vor agrava. Trebuie găsită o soluție [...] și aceasta trebuie propusă de specialiști, iar apoi decidenții politici să o aleagă", a explicat el.
Liderul UDMR a explicat, în mare, că trebuie să fie identificate proiectele care pot fi amânate cu un an sau doi. Potrivit lui, proiectele "mature" de la Ministerul Dezvoltării nu pot anulate, deoarece sunt preluate prin PNRR, sau se poate doar "într-o mică măsură".
"Trebuie identificate acele investiții fără de care economia nu poate fi susținută și cele care pot fi amânate 1–2 ani fără impact major. Stadioanele pot fi amânate, casele de cultură, dar nu putem anula proiectele mature de la Ministerul Dezvoltării. De exemplu, din programul "Saligny" pot fi amânate doar într-o mică măsură investiţiile în gaze. Bugetul Ministerului Dezvoltării nu este un buget mare, fiindcă nu s-a putut mai mult. Ei oricum pe bugetul actual, dacă nu se face o rectificare bugetară, în august se va termina bugetul pentru investiții", a spus el.
În discuţia s-a pus problema şi Consiliilor Judeţene, unde, în unele judeţe, există până la 11 consilieri, în condiţiile în care judeţul are 3.000 de locuitori.
"Urmează o restructurare a aparatului central și a administrației locale. În unele județe sunt 80–90 de angajați la Consiliul Județean, în altele 200. Poţi să faci nişte criterii, cum au existat la un moment dat, dar după aceea au fost rectificate sau abrogate în care se spune câți locuitori sunt în judeţul respectiv", a subliniat acesta.
"Trebuie lege prin Parlament, zic eu, fiindcă vorbim de codul administrativ, acolo pot să reglementezi marea majoritate a acestor probleme. Sau serviciile de la primării, nu trebuie să aibă fiecare primărie secretar, deci se poate serviciu adunat, nu trebuie să aibă fiecare primărie, direcție de achiziții, direcție de contabilitate, aceste servicii pot fi duse la nivel de ADI sau chiar la nivel de Consiliul Județean, de exemplu pentru direcția de achiziții, fiindcă dacă tu trebuie să faci serviciu sau direcția înseamnă că trebuie să ai un anumit număr de angajați.
Deci acolo se poate foarte repede, relativ repede, în două-trei luni, începând de anul viitor, să reduci cheltuielile enorm de mult și la consiliile județene și la nivelul de primării sau în administrația centrală", a explicat Hunor.
Liderul formaţiunii politice a declarat că a aflat cu "stupoare" că la Salrom, în Bucureşti, sunt 600 de angajaţi. "Ce fac 600 de angajaţi?", a întrebat el retoric.
"Eu acum am aflat cu stupoare că la Salrom, în București, unde este sediul Salrom sunt 600 de angajați. Ce fac 600 de angajați? Pun și această întrebare, nimeni nu are un răspuns. La Praid erau 50-60 de mineri și încă vreo 70 care lucrau în zona turistică și în zona medical și 600 sunt în București. Ce fac ei? Şi sunt astfel de instituții acolo trebuie văzut fiecare instituție cu instituție", a concis Kelemen Hunor.
