Primării cu datorii de milioane. Ce spun edilii: „Avem sechestru pe primărie”/„Eu nici nu aveam buletin când s-a făcut datoria”

La finalul lunii august, ANAF a publicat pentru prima dată lista completă a instituțiilor publice care au datorii la bugetul de stat. Printre ele – comune, orașe, spitale, chiar și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Totalul restanțelor depășea, la vremea respectivă, 582 de milioane de lei.

Cazurile din țară arată însă un tablou mult mai complex: proiecte europene eșuate, administrații sufocate de birocrație, lipsă de personal și bugete care abia mai respiră.  

Primăria care are o datorie de 8,5 milioane de lei. Primarul: „Eu nici măcar nu aveam buletin pe vremea aia”

Comuna Nadeș, cu doar 2.400 de locuitori, apare în topul celor mai îndatorate localități din țară: peste 8,5 milioane de lei. Primarul Alexandru-Grigore Sînpetrean are un salariu net de 9.300 lei, crescut cu 2.300 lei într-un an, și conduce o primărie cu 17 angajați. 

Datoria uriașă vine, spune el, dintr-un proiect european blocat de ani de zile.  

„Referitor la datoria de 8.500.000 de lei: comuna Nadeş a fost beneficiara unui proiect european, care nu a fost finalizat. De acolo rezultă datoria. E un proiect apă-canal, drum, cămin cultural. Era un proiect integrat, pe măsura 322, finanţat de AFIR Alba-Iulia”, explică edilul.  

Proiectul a început încă din 2006, a fost aprobat în 2011, dar firma de construcții a intrat în insolvență. 

„Era ceva cu niște foraje la vreo 600 de metri, foraje pentru alimentare cu apă. Iar la noi aici, unde se află comuna Nadeş, este o zonă bogată în sare şi gaz, aşa că nu s-au mai făcut puţurile respective”, spune el.  

Între modificări de proiect și falimentul constructorului, comuna a rămas fără lucrare și cu o datorie uriașă. 

„Când am ajuns eu primar, în anul 2020, eram fără contract de execuție pe proiectul respectiv. Am încercat să expertizăm lucrarea veche, dar n-am prea avut ce să mai expertizăm. N-am găsit niciun constructor care să dorească să continue proiectul. Şi am ajuns în situaţia actuală”, explică Alexandru-Grigore Sînpetrean.  

Primarul spune că bugetul local nu permite plata datoriei și că nu poate aplica la noi fonduri europene. 

„Nu-i 100% vina comunei Nadeş sau vina locuitorilor sau a mea. E un cumul de factori. De la început a fost greşit”, susţine el.  

„Nu mă aşteptam să fiu chiar pe locul 9 în ţară. Vă daţi seama că nu îmi e uşor să văd că această comună pe care o conduc e într-un astfel de top ruşinos. N-am dormit bine în noaptea aia” – Alexandru-Grigore Sînpetrean, primarul comunei Nadeş, Mureş.  

Cât despre salariul mărit, Sînpetrean susține că “păi, normal că ne-am mărit salariul. Păi, am avut o dată o majorare de 10% care a fost prin nu știu ce lege, undeva prin 2024 la început și la indemnizaţia mea e coeficientul de comună, am 4,5 ori minimul pe economie, de 2.300 de lei. Nu am mărit că am vrut eu, ca primar, să îmi măresc indemnizaţia”.

Funcţionarii care lucrează într-o primărie pe care s-a pus sechestru

Primăria Certeju de Sus (Hunedoara), cu 2.870 de locuitori, are datorii de peste 8,4 milioane lei. E pe locul trei pe acea listă. 

Alexandru Luca e primar de anul trecut. El explică, pentru Antena3.ro, că o întâmplare din 2010 este cea care a produs efecte în 2025.

„Această datorie se trage din anul 2010. Primăria comunei Certeju de Sus a făcut o concesiune de 50 de hectare de pădure către o societate, în speță Deva Gold. În 2018 a venit un control de la ANAF Caransebeș care a concluzionat faptul că acei bani trebuiau virați la bugetul de stat și nu în bugetul primăriei”, spune edilul.  

Prejudiciul de 4,2 milioane a ajuns între timp la 8,4 milioane, cu dobânzi și penalități. 

„Avem sechestru pe 110 hectare de pădure și pe clădirea primăriei și terenul aferent acesteia. Noi suntem în această primărie care este sub sechestru” – Alexandru Luca, primarul comunei Certeju de Sus.  

Situația e absurdă: primăria funcționează într-o clădire sechestrată, iar totul e un haos administrativ.

„Certeju de Sus nu a accesat niciun fond european pentru infrastructură, pentru dezvoltare. Zero fonduri. Zero PNDL 1, zero PNDL 2. Nimic!”, susţine el.

De ce? Vechiul primar, care a condus comuna vreme de 20 de ani şi a fost secretar încă vreo patru, nu credea în Uniunea Europeană. 

„Fostul primar era de părere că nu vrea să se îndatoreze la Uniunea Europeană. Şi uite că noi nu avem apă peste tot, nu avem canalizare. În 2025, am sate în care oamenii îşi cară cu găleata apă la mașina de spălat sau se spală la lighean” – Alexandru Luca, primarul comunei Certeju de Sus.

Şi nici n-are cum şi cu ce să plătească această datorie. Bugetul e de doar 6,8 milioane lei pe an, iar patru milioane se duc pe salarii. 

„Calculat, pe cinci ani, ar veni o rată de 140.000 de lei pe lună. N-am de unde. Bugetul primăriei este de în jur de 6,8 milioane pe an, din care 4 milioane şi ceva sunt salariile. După aia, mai avem în plus iluminat, mai avem școala, mai avem asistența socială pentru care și primăria are cotă parte. Ce să mai dau afară? Nu am muncitori, nu ai cu cine să coseşti, să aranjezi, să vopseşti. Am lucrat foarte mult cu cei de pe asistență socială. Dar din 36, câţi erau anul trecut, acum am rămas cu 12, că nu le convenea să lucreze la noi. Eu ce cer acestui guvern: dă-mi şansa să mă dezvolt, că aşa sunt legat de mâini şi de picioare. Sufăr şi eu, sufără şi oamenii”, mai spune primarul din comuna hunedoreană.  

„Situaţia asta a fost şi în atenţia DNA împotriva fostului primar şi împotriva secretarului. Dar s-a ajuns la NUP. Nu am forme legale să îi dau în judecată acum” – Alexandru Luca, primar Certeju de Sus. 

Sânmartin, Bihor - o datorie de stat la stat  

Cristian Laza, primarul comunei Sânmartin, care apare cu o datorie de două milioane de lei, spune că situația e mai degrabă o neconcordanță birocratică. 

„Avem mai puţin de un milion de lei de plată şi sunt restanţe ale Guvernului pentru persoanele cu handicap grav, care au nevoie de însoţitor. Aceşti bani sunt plătiţi în proporţie de 90% de Guvern, iar 10% de autoritatea publică locală. Ei bine, noi primi aceşti bani la şase, şapte luni, noi primim salariile pentru aceste persoane, urmând să ne recuperăm banii de la de la Guvern. Am plătit doar netul de salarii, iar contribuțiile le-am lăsat pentru momentul în care voi primi acești bani, pe care trebuie să-i primească primăria, pentru că nu mi se pare firesc să luăm de la investiții și să transformăm bani în salarii”, explică primarul, pentru Antena3.ro.

Tot el avertizează că reforma administrativă cerută de Guvern riscă să blocheze și mai mult sistemul: „Se creează un oarecare blocaj. Toate aceste măsuri merg în lanț spre firmele care au prestat pentru administrațiile locale, care intră într-o incapacitate de plată”.

Sânmartin are 15.000 de locuitori și peste 70 de milioane de euro în proiecte europene active. 

„Nu știu cu cine să mai lucrez dacă va trebui să dau oameni afară. Și așa simt de multe ori că motorul e gata-gata să se gripeze”  - Cristian Laza, primarul comunei Sânmartin.

La Brad, Hunedoara, avem „o aiureală care nu mai există”  

Primăria municipiului Brad figura cu 7,6 milioane lei datorii, dar primarul Florin Cazacu spune că problema a fost deja rezolvată.  

„Cea mai mare sumă, adică peste 95% din valoarea respectivă, era o sumă care urma să fie recuperată de la constructor pentru fonduri europene. Suma respectivă s-a recuperat în totalitate”, precizează acesta.  

„Faptul că apăream pe lista aceea este o aiureală, o datorie care a fost recuperată între timp. S-a publicat lista în momentul nepotrivit. Că dacă se publica lista aia după trei săptămâni, nu mai apăream acolo. Aveam 300.000 de lei, pe care i-am eşalonat şi le-am plătit” – Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.

Brad are 98 de angajați și, spune primarul, este deja aliniat la normele Guvernului privind personalul. 

„Noi nu avem și cred că cel mult două-trei persoane care ar trebui să fie date afară”, susţine edilul.

CNAS: „E o eroare. Nu avem datorii”

Pe lista ANAF figurează inclusiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu o datorie de 506.579 lei la 31 august 2025.

Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS, a declarat, pentru Antena3.ro, că în cazul instituţiei pe care o reprezintă s-a înregistrat o eroare.

“E o eroare. Nu avem datorii. În anul 2018, respectiv 2021, CNAS a depus D112, nişte declaraţii rectificative pentru drepturile salariale aferente anilor 2016-2020, calculate în baza unor hotărâri judecătoreşti/decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru că la data depunerii D112 rectificative nu a fost bifat câmpul 2 „declaraţie rectificativă HJ” (se făceau manual declaraţiule D112, nu era mentenanţă la aplicaţia ERP), ANAF a calculat dobânzi şi penalităţi”, explică acesta.

Preşedintele CNAS mai precizează că ANAF va corecta această eroare, întrucât săptămâna trecută au fost depuse hotărârile judecătorești la care face referire.

În total, restanțele instituțiilor publice se ridică la 582,9 milioane lei, din care peste 339 milioane sunt contribuții sociale și impozite salariale neplătite. 

Instituțiile pot cere eșalonarea plăților fără garanții, însă restanțele riscă să atragă măsuri legale de recuperare.  

Proteste în administrația locală  

Între timp, sindicatele din administrația publică locală acuză Guvernul că impune reduceri de personal „pe repede înainte”.  

„Nu mai avem oameni noi care să vină în sistem. Personalul este subdimensionat, iar a se lua măsuri pur contabile, fără consultare, nu reprezintă ceva util pentru administraţia publică”, a declarat Ringo Dămureanu, liderul Sindicatului Naţional „Forţa Legii”.