Q&A. Fiica lui Mircea Diaconu, mesaj pentru preşedintele Klaus Iohannis

Fiica lui Mircea Diaconu, Ana Diaconu, a publicat, pe contul personal de Facebook, un mesaj în care explică de ce ACL, actualul Partid Naţional Liberal, nu poate niciodată să îi reprezinte interesele şi ideile, chiar dacă de-a lungul timpului s-a identificat întotdeauna cu liberalii din România.

 

Invitată în emisiunea "Q&A", realizată de Alessandra Stoicescu, la Antena 3, Ana Diaconu a explicat ce aşteaptă de la preşedintele Klaus Iohannis. 

 

"Aştept să mă reprezinte cu demnitate în străinătate, pentru ca cei de afară să vorbească aşa cum trebuie despre noi, ca de la egal la egal, să intervină când apar conflicte în străinătate, să fie preşedintele tuturor, chiar şi al meu. Aştept încă. Sunt optimistă. Când am scris aceste păreri am fost extrem de supărată, m-am simţit singură în acea săptămână şi am urmărit intens internetul. Am observat două tabere, extrem de bine delimitate şi nimic la mijloc. Nu mă regăseam în niciuna din ele. A fost un strigăt de ajutor, am vrut să văd dacă cineva poate fi de acord cu mine."

 

 

Aşteptându-l pe Johannis!

 

Nu am votat niciodată PSD şi nici nu o voi face. Să fie clar de la început! Şi nu pentru că PSD înseamnă comunism sau Rusia sau alte astfel de aberaţii pe care mă întreb cine le mai poate crede. Ci pentru că m-am regăsit întotdeauna în ideile şi valorile liberale.

 

Însă cu siguranţă nu mă regăsesc în această mutaţie genetică numită ACL, care mai nou reprezintă dreapta autentică în România. Adică ambalăm frumos PDL-ul , îl girează PNL-ul, ne propun aşa-zisa “schimbare” şi tot ce a fost înainte este şters acum cu buretele. Nu pot înghiţi aşa ceva! Mă simt de parcă am primit un pumn în plex! 
 

Singurul politician de carieră în care am crezut cu adevărat a fost Crin Antonescu. Avea discurs, prezenţă de spirit, inteligenţă, avea sare şi piper. Nu mi-ar fi fost ruşine niciodată cu un astfel de preşedinte. Dar ceva s-a întâmplat …brusc! Am căutat explicaţii, scuze, am încercat să inţeleg însă oricât de subiectivă şi părtinitoare am fost, nu am reuşit! Şi evident atunci când aşteptările sunt imense şi dezamăgirea mea a fost pe măsură. Ce a urmat a fost un fel de topor în ceafă sau pumnal direct în inimă.

 

Acum mi se cere să uit ce a fost, să iert trădarea, să girez furtul şi să legitimez tupeul, doar pentru că ei se proclamă de dreapta! Asta e schimbarea ?!?

 

Unde a ajuns PNL astăzi…cum a întors el armele…. Cum eroul meu, Crin Antonescu a căzut de pe cal şi s-a lovit rău de tot la cap! A predat partidul exact celor împotriva cărora a luptat cu atâta forţă şi convingere. De ce?!? Tare aş vrea să înteleg de ce… 

 

Am asistat siderată, neputincioasă, la proaspăta poveste de dragoste înfiripată între PNL şi PDL. 

 

Cum vin ei în in faţa mea, ţinându-se de mână şi pretinzându-mi să uit trădarea, înşelăciunea, hoţia, minciuna, complicitatea sau interesul lor meschin?!? Asta e schimbarea ?!?

 

Cum pot uita ce a facut PDL-ul, cu Macovei, Udrea şi guvernarea Boc ? Ca să nu mai vorbesc despre ce s-a întâmplat în 2012… Asta reprezintă schimbarea ?!? Cum poţi şterge cu buretele din memorie ce am trăit în acea vară ?!? Cum să uit minciunile lor ?!? Cum poporul era acuzat de lovitură de stat… Cum să mă fac că nu s-a întamplat nimic ?!? Asta e schimbarea ?!? Cum să uit că votul meu şi a milioane de români a fost aruncat la coş şi că acest impostor a rămas preşedinte?!? Poate dacă nu aş fi fost acolo, poate dacă nu m-ar fi interesat, poate doar aşa…!

 

Nu-i pot ierta pe cei care până ieri erau cei mai mari duşmani ai ţării şi acum dintr-odată, pentru binele dreptei româneşti în lupta cu ciuma roşie, sunt salvatorii României. Ei sunt schimbarea ?!? 
 

Am așteptat curioasă campania prezidențială, să văd ceva, orice! Nimic… ! Ba dimpotrivă: deplorabil, rușinos, jenant! Minciuni, atacuri la familie, manipulări grosolane, furt de imagine, falsuri, concurs de înjurături, scrisori peste scrisori ale așa-zișilor cetățeni nemultumiți, dezinformări fără număr și o întrecere acerbă în Photoshop! Teatru prost…! Nu știu dacă să râd sau să plâng!

Așteptam cu nerăbdare să-l văd pe Johannis , să-l ascult, poate nu știu , îmi trezește un sentiment, ceva, orice! Dar Johannis nu venea!

În așteptarea lui Johannis, am asistat însă la o isterie generalizată. 

M-am bucurat să văd că în sfârșit oamenii ies la vot, că simțul civic începe să se manifeste, însă până și el a fost denaturat! Prieteni, colegi, necunoscuți, oameni activi politic dar și unii care până ieri habar nu aveau cine este Johannis sau ce a făcut PDL-ul, ce înseamnă stânga sau dreapta, oameni care in 2012 stăteau la mici și bere și care îmi dau acum lecții despre democrație, despre dreapta adevarată, despre lupta contra comunismului și tot așa. 

Dacă ești tânăr, intelectual, patriot adevărat, votezi cu Johannis! Dacă votezi cumva cu Ponta ești sigur un analfabet, pensionar, sărăntoc, cu siguranță prost sau cel puțin un aurolac, care, bineinteles, a primit pomeni electorale pentru că nimeni nu poate vota cu Ponta din principiu! 

Cine și-a permis să hotărască așa ceva?!?

După cum spunea foarte bine un prieten: “Ies în stradă ca să apere dreptul la vot dar în același timp spun că o sa le ascundă sau o să le ardă buletinele părinților și bunicilor ca să nu poată vota cu altcineva. Strigă "democrație" dar nu accepță o majoritate care are altă opinie. Urăsc chinezii dar folosesc un iPhone made în China. “ 

Așa arată schimbarea ?!?

Tot așteptându-l pe Johannis , i-am observat alegătorii, susținătorii, echipa din spate. Evident nu toți, nu-mi place să generalizez. Sunt și oameni care-și exprimă susținerea cu argumente, comentând decent și bravo lor. Insă alții, deloc puțini, mă îngrozesc!

Mă simt exact ca în filmul acela “World War Z” , când omenirea se transformă într-o haită de ființe fără rațiune, un fel de zombie care te urmăresc , te devorează și al cărei singur scop este să te transforme într-unul de-al lor.
Este considerată o rușine să nu votezi cu Johannis! Ești exclus din cercul de prieteni, oamenii din jur se uită urât la tine sau te jignesc. 

Deodată au apărut tot felul de luptători ai dreptei care în numele democrației și al libertății de opinie sunt în stare să-ți crape capul dacă nu ești de acord cu ei! Și dacă nu apucă să te agreseze fizic , sigur te va pune la pamânt limbajul extrem de bogat și viu colorat!

Oameni buni, vă dați seama unde s-a ajuns ?!? Fiecare dintre noi are dreptul la o părere! Oricare ar fi aceasta ea trebuie respectată! Ce se intamplă acum este anarhie, isterie de-a dreptul! 

Nu se poate ca oameni valoroși ai acestei țări să fie batjocoriți doar pentru că au altă opțiune politică decât a lor! Nu se poate să nu-i arăti respect lui Radu Beligan pentru o viată în slujba teatrului românesc sau lui Tudor Gheorghe, Raed Arafat , Dorel Vișan și mulți alții. Să fie mânjiți în ultimul hal, acuzați de comunism și trădare, linșați public și morți pentru neamul românesc în timp ce alții sunt eroi ai patriei pentru că îl susțin pe Iohannis. Asta este schimbarea?!? Așa arată ea ?!?

Când nu-l mai așteptam, a apărut Johannis! 

Nu vreau să jignesc, nu-mi stă în fire dar mă doare și vreau să spun doar atât: eu îmi doresc un președinte de care să fiu mândră, un președinte care să aibă viziune, un proiect de țară, un președinte care să poată vorbi coerent, un președinte care să gândească singur, un președinte care să poată răspunde și la intrebările pe care nu le știe dinainte, un președinte pe care dacă-l întrerupi să-și poată continua idea, doar este a lui, nu? Îmi doresc un președinte căruia să nu-i fie frică de niște jurnaliști, fie ei și extrem de agresivi, un președinte care să-mi transmită ceva, să mă însuflețească, un președinte care să discute de la egal la egal cu orice leader al lumii! 

Eu cred că Johannis nu este nici pe departe acel președinte pe care eu îl așteptam! 

Parerea mea…!