Firmele de medicamente, materiale şi aparatură vor semna un cod de etică cu statul privind comportamentul în cadrul acestei relaţii, pentru a preveni practica incorectă, influenţele sau corupţia, a declarat ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, într-o emisiune televizată.
"Fondurile din sănătate se scurg prin diverse modalităţi, una fiind prescripţia nejustificată de medicamente scumpe, înainte de a vedea dacă produsele ieftine nu sunt mai eficiente. Am avut discuţii cu reprezentanţi ai unor firme de medicamente care au venit în cadrul unei delegaţii din SUA. În SUA, nimeni - nu numai pe medicamente, dar şi pe aparatură, pe tot - nu poate avea contract cu statul dacă nu semnează codul de etică. Codul de etică al comportamentului firmei poate duce la excluderea firmei dacă nu respectă acest act. Ideea unui cod de etică, a unui angajament faţă de stat: fac afaceri cu tine, dar te respect", a spus ministrul Sănătăţii.
Raed Arafat a precizat că prin acest cod de etică pe care ar vrea să-l implementeze rapid, mai ales că firmele de medicamente membre ale Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au un astfel de document, speră să prevină "practica incorectă, influenţele şi corupţia".
"Cine este descoperit să ştie că este eliminat pe trei sau patru ani. În Cehia, spre exemplu, o firmă a fost eliminată câţiva ani, după ce a fost descoperită că a mituit un oficial", a explicat Raed Arafat.
Ministrul Sănătăţii a mai spus că în sistemul sanitar sunt firme care licitează, câştigă, dar nu livrează produsele.
"O firmă vine şi câştigă licitaţia, dar nu livrează. Se întâmplă în oncologie, ne lasă spitalul descoperit, spitalul nu poate organiza o a doua licitaţie. Există firme cu astfel de practici în domniul medical, este o practică foarte răspândită", a precizat ministrul Sănătăţii.
Raed Arafat a făcut referire şi la firme care oferă acelaşi aparat la preţuri diferite de la un spital la altul.
"Aceeaşi firmă oferă un aparat la un preţ la un spital, iar în altă parte la jumătate. Care este logica? De ce într-un loc este cinci milioane, şase milioane şi în altele 12 milioane. Diferenţa nu justifică jumătate de preţ. Statul are bani limitaţi şi trebuie investiţi corect", a adăugat ministrul Sănătăţii.
O altă metodă de scurgere a fondurilor din sistem este prescripţia nejustificată a unor medicamente scumpe, a continuat Raed Arafat.
"Pe programul de diabet, de exemplu, va fi un protocol pe diabetologie. Programul de diabet este una dintre situaţii care a crescut foarte repede costurile cu o creştere mai mică a pacienţilor. Îl analizăm, vedem prescrierile. La noi este cum am mai zis, dăm arma nucleară înainte să folosim arma convenţională. În Franţa, medicul începe cu medicamentul cel mai ieftin, cel mai eficient şi se ajunge la cel scump numai dacă aceste medicamente nu îşi fac efectul, sau dacă este recomandare expresă pentru aceste medicamente scumpe, începem cu ele, dar numai în cazuri speciale", a explicat ministrul Sănătăţii.
El a semnalat faptul că, în România, insulina analogă, care este sintetică, adică cea mai scumpă, este prescrisă în 74-75 la sută dintre cazuri.
"Se prescrie imediat cel mai scump Ar tebui să înceapă cu insulină umană şi doar la cei cu diabet zaharat 1, adică la copii, începi cu aceasta scumpă", a adăugat ministrul Sănătăţii.
Raed Arafat a mai spus că Ministerul Sănătăţii, împreună cu experţi naţionali şi internaţionali, vor întocmi un ghid pentru diabet.
"Preluăm recomandări OMS, de la Ghidul european şi de la colegi diabetologi, care clarifică situaţia, realizând propriul ghid. Sigur, vor fi voci care vor zice că Ministerul Sănătăţii vrea să îi oblige pe bolnavi să le dea medicamente ieftine. Am auzit deja multe discuţii. Dar dacă în Franţa şi în Anglia folosesc ghidul de medicamente, noi de ce să nu îl folosim", a adăugat ministrul.
Raed Arafat a explicat şi câteva dintre recomandările din raportul institutului britanic NICE.
"A fost o comisie - plătită de BM - de la NICE, agenţie britanică care pune standarde, recomandări. Au verificat lista de compensate şi au venit cu nişte chestii de bun simţ. Ce caută ginkgo biloba pe lista de compensate. Nicio ţară din Europa nu are aşa ceva. Plătiţi milioane de euro pe el, pe an. Acest medicament, a fost pus pe listă din anii '90. Poate că atunci, cineva credea că este bun. Lista se reactualizează, nu este pe viaţă", a precizat Raed Arafat.
Ministrul Sănătăţii a vorbit şi despre o altă situaţie semnalată în raport, respectiv despre un medicament care iniţial a fost compensat pentru o terapie, iar ulterior pentru alte două, fără a se fi dovedit eficacitatea şi pentru ultimele două afecţiuni, ba mai mult, într-o anumită boală s-a dovedit că poate fi dăunător.
"Luăm un alt medicament care are o indicaţie în prospect şi pentru asta trebuie compensat numai pentru asta. Şi s-au creat alte două recomandări. Unul, spun specialiştii britanici, nu are impact, dar plăteşti mult, unul este chiar dăunător, are reacţii adverse. Medicamentul care, în mod normal, se dă la bolnavi dializaţi, s-a adăugat la hepatită, nu prea are efect, spun medicii din Marea Britanie şi Australia, iar a treia, într-un anumit tip de cancer, unde s-a arătat chiar daunător", a adăugat ministrul Raed Arafat, precizând că aceste cazuri au fost deja rezolvate.
