Tanczos Barna, despre deficitul bugetar: „Vinovații sunt cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiții în plus”

Vicepremierul Tanczos Barna, unul dintre cei cinci viceprim-miniştri ai guvernului Bolojan şi fost ministru al Finanţelor Publice, a explicat sâmbătă, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, cine consideră că se face vinovat pentru deficitul bugetar de 9,3% înregistrat anul trecut.

”Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a declarat Tanczos Barna.

Oficialul a subliniat că, în cele șase luni în care a deținut portofoliul de la Finanțe, a realizat o serie de analize care au confirmat nevoia urgentă ca România să-și recâștige credibilitatea în fața cetățenilor și a partenerilor europeni. Respectarea regulilor fiscale stabilite la nivelul Uniunii Europene este esențială, afirmă acesta.

„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a afirmat Tanczos.

Declarațiile sale vin în contextul în care România se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru ajustarea politicii fiscale, în condițiile în care ratingul de țară și capacitatea de finanțare externă depind direct de încrederea partenerilor internaționali.