Fostul judecător al Curții Constituționale (CCR) Tudorel Toader a explicat, la Antena 3 CNN, că legea privind pensiile magistraților, respinsă de Curte, se va întoarce la Guvern, care are acum trei variante: să renunțe complet la această reformă, să promoveze același proiect de lege sau să îl modifice. Fostul ministru al Justiției a precizat că, dacă Executivul alege să modifice actul normativ, trebuie să țină cont de standardul stabilit de Curte, potrivit căruia pensiile magistraților trebuie să fie cât mai apropiate de nivelul salariului. În acest caz, spune Tudorel Toader, decizia nu poate fi luată decât în urma unor negocieri politice cu reprezentanții magistraților.
Tudorel Toader a atras atenția, de asemenea, că înainte de a face promisiuni electorale, Guvernul ar fi trebuit să se asigure că poate livra reforma.
„Normal era ca înainte de a promite electoratului că în 30 de zile anulăm pensiile speciale să se vadă dacă așa e posibil. Au transformat o promisiune electorală într-un soi de obligație cu gândul și la următoarele alegeri”, a spus fostul ministru al Justiției.
Guvernul are 3 variante la dispoziție după decizia CCR
Fostul judecător CCR a precizat că, după ce Curtea va publica motivarea deciziei de respingere în totalitate a legii care tăia pensiile magistraților și majora vârsta de pensionare, Guvernul are mai multe variante la dispoziție.
Dacă va alege să modifice conținutul legii, Executivul trebuie să fie atent la principiul stabilit de Curte potrivit căruia pensiile magistraților trebuie să fie cât mai apropiate de nivelul salariului.
„Acum, legea se duce înapoi la Parlament, înapoi la inițiator, la Guvern, care are trei variante. Să renunțe la ideea adoptării legii, ceea ce probabil că nu vor face. Să promoveze același proiect de lege cu același conținut sau să o modifice.
Poate să îi aducă unele modificări, obligatoriu ce a zis Curtea referitor la aviz, la problemele de fond, de vârstă, de cuantumul pensiei, în marja de oportunitate se poate modifica. Pot fi aduse modificări cu condiția să nu afecteze standardul constituțional pe care l-a stabilit Curtea în precedent, când a spus că prin cuantum pensia trebuie să rămână cât mai apropiată de salariu”, a explicat Tudorel Toader.
În ceea ce privește cuantumul pensiei și vârsta de pensionare, fostul judecător la CCR explică faptul că decizia poate fi luată doar în urma unor negocieri politice cu reprezentanții magistraților.
„Când eram judecător constituțional, în numeroasele întâlniri cu alți judecători din alte țări se discuta și problema salarizării pensiilor. Și diferențele sunt foarte mari. Sunt state unde nivelul e mult mai ridicat, dar noi trăim în România și trebuie să aplicăm proporționalitate și echitatea socială. Eu cred, acum vedeți nu-i ca mine, e ca tine, nu-i 70, e 72 sau 75%, problema e că și 75 și 70 nu schimbă fundamental cuantumul de referință și standardul stabilit de Curte. Probabil că aici vor fi negocieri, politice fără discuție. După cum vedem se cheamă magistrații, judecătorii și procurorii”, a spus Tudorel Toader.
Ce se întâmplă dacă proiectul este respins din nou de CCR? Amintim că România are termen limită 28 noiembrie pentru a realiza această reformă care reprezintă un jalon din PNRR de care depind 231 de milioane de euro.
„Dacă va fi respins din nou este principiul care spune că o soluție legislativă odată declarată neconstituțională nu poate fi reluată evident prin act alt normativ. Dacă e respins din nou, trebuie ceea ce știm cu toții: mai multă atenție la exigențele constituționale. Știți că era cineva care spunea noi stabilim ce e constituțional și ce nu e. Un înalt demnitar. Dacă asta e abordarea înseamnă necunoaștere și sfidarea Constituției”, a conchis Tudorel Toader.
Judecătorii CCR au respins în totalitate, săptămâna trecută, legea care prevedea reforma pensiilor speciale. Curtea nu a publicat deocamdată motivarea deciziei. Potrivit surselor Antena 3 CNN, decizia a fost luată pe formă, din cauza lipsei avizului CSM.
Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat sursele. Însă, Sorin Grindeanu a spus în mai multe rânduri că are informații „pe surse” că judecătorii ar fi respins legea și din motive care țin de fondul legii, adică de conținutul ei efectiv.
Ce prevedea legea privind pensiile magistraților
Potrivit legii pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea și care a fost respinsă de CCR, vechimea în muncă necesară pensionării magistraților urma să crească de la 25 de ani la 35 ani, așa cum este și pentru ceilalți cetățeni.
Urma să existe, în urma negocierilor cu magistrații, o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani.
De asemenea, cuantumul pensiei acestora din ultima remunerație netă urma să scadă de la 100% până la 70%, astfel încât să nu mai existe situații în care pensia este egală cu salariul sau chiar mai mare.
Ştiri video recomandate
