Întrecerile de canotaj au avut loc la toate edițiile Jocurilor Olimpice cu excepția celei de la Atena, din 1896, când concursurile au fost anulate din cauza unei furtuni puternice. Competiția feminină a fost acceptată la JO de la Montreal, în 1976, iar în 1996, la Atlanta, au fost introduse ambarcațiunile ușoare, potrivit site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român, scrie Agerpres.
Canotajul este un sport acvatic, unde un număr maxim de șase ambarcațiuni, cu echipaje diferite, în funcție de probă, se întrec pe o distanță de 2.000 de metri ai unei suprafețe line de apă. Canotajul academic este o ramură a canotajului care se practică pe schifuri și pe giguri. Practicarea canotajului influențează pozitiv mobilitatea articulară și a coloanei vertebrale, favorizând dezvoltarea armonioasă a corpului. Este un sport care solicită forță, suplețe, coordonare și rezistență. Implică un grad mare de efort fizic, motiv pentru care practicarea lui începe după vârsta de 14 ani atât la fete, cât și la băieți.
Există două tipuri de canotaj: rame și vâsle. În funcție de acestea și de numărul sportivilor din echipaj, vor fi organizate etape de competiție pe baza cărora se vor stabili participanții în finalele disciplinelor. Sportivii, grupați în echipaje de 1, 2, 4 sau 8+1, se vor întrece pe o distanță de 2.000 de metri. Cele mai bune echipe din etapele preliminare se califică în etapele finale. Listele de start ale probelor care decid medaliații vor fi completate de echipe care au ratat calificarea directă, dar au obținut calificarea în etape secundare.
Probele de canotaj se desfășoară pe lacuri și canale special amenajate, mai rar pe cursuri de apă. Pistele sunt balizate (marcate) de la punctul de plecare până la punctul de sosire, într-un număr anumit de culoare (late de 12,5-15 m). Ambarcațiunile de canotaj, schif-urile, sunt conduse cu vâsle sau cu rame. Diferența dintre acestea este că vâslele sunt fixate simetric de o parte și de alta a ambarcațiunii, sportivii ținând cu fiecare mână câte o vâslă pe care le manevrează simultan, pentru înaintare. Ramele sunt fixate asimetric pe furcheți de o parte și de alta a ambarcațiunii, fiecare sportiv ținând câte o ramă cu ambele mâini, manevrarea făcându-se în același timp și ritm de către toți membrii echipajului.
În România, canotajul este unul dintre cele mai vechi sporturi. Despre efectele sale benefice se menționează într-o lucrare scrisă în anul 1762, "Diaetetica", de dr. M. Ștefan. În 1856 are loc primul concurs de canotaj pe Dunăre, la Galați, iar în 1863, la Timișoara ia ființă asociația de canotaj "Regata".
Distanța standard de 2.000 de metri a fost introdusă în 1912, la JO de la Stockholm. În trecut, cursele erau disputate pe diferite distanțe: 1.750 m în 1900, 1,5 mile în 1904 și 1908 și 1.880 m în 1948. Competițiile pentru echipajele feminine au fost acceptate în 1976 și s-au desfășurat pe distanțe de 1.000 de metri până în 1988, când au fost aduse la lungimea standard. Formatul de șase ambarcațiuni pe etapă a fost adoptat în 1936 și a devenit standard competițional în 1956. La Olimpiada din 1900, în cadrul probei de dublu rame cu cârmaci, echipa olandeză a decis să-l înlocuiască pe cârmaciul original după ce a pierdut etapa de calificare, considerând că acesta e prea greu. Olandezii au recrutat un băiat de aproximativ șapte ani din public și au câștigat medalia de aur. Acesta este considerat a fi cel mai tânăr sportiv medaliat cu aur la Jocurile Olimpice.
Fiecare țară poate participa cu un singur echipaj pentru o probă de canotaj. Principala calificare directă se face prin rezultatele de la Campionatului Mondial de Canotaj anterior Jocurilor Olimpice. Alte calificări au loc în timpul anului Jocurilor Olimpice în Asia, Africa și America Latină. În fiecare an, FISA (Federația Internațională de Canotaj) stabilește criterii legate de numărul echipajelor care se pot califica pentru fiecare regată.
Probele sportive de canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2016 se vor desfășura în perioada 6-12 august 2016 pe stadionul Laguna Rodrigo de Freitas din Rio de Janeiro în Brazilia. Vor fi opt probe sportive dedicate bărbaților și șase probe dedicate femeilor, numărul total fiind de 14. Probele vor include două tipuri de bărci (ușoare și grele), și două tipuri de canotaj: prin "măturare", unde sportivii folosesc o singură vâslă, și prin "vâslire", unde sportivii folosească două vâsle. La probele de canotaj echipele pot fi formate de la un singur sportiv până la nivelul de 8+1. Probele sunt următoarele: patru vâsle, dublu vâsle, simplu vâsle, 8+1, patru rame fără cârmaci, două rame fără cârmaci; categorie ușoară — patru rame fără cârmaci, dublu vâsle (toate masculin); patru vâsle, dublu vâsle, simplu vâsle, 8+1, două rame fără cârmaci; categorie ușoară — dublu vâsle (toate feminin).
În clasamentul general la medalii olimpice în probele de canotaj conduce fosta RDG (33 aur, 7 argint, 8 bronz — 48 total), urmată de SUA (32, 31, 24 — 87) și Marea Britanie (28, 22,13 — 63). Urmează Germania, România (19, 10, 8 — 37, locul 5), fosta URSS, Italia, Australia, Canada și Noua Zeelandă.
Cei mai medaliați canotori, la masculin, sunt britanicii Steven Redgrave (5, 0, 1 — 6) și Jack Beresford (3, 2, 0 — 5) și danezul Eskild Ebbesen (3, 0, 2 — 5). La feminin, primele trei locuri sunt ocupate numai de românce: Elisabeta Lipă (5, 2, 1 — 8), Georgeta Andrunache-Damian (5, 0, 1 — 6) și Doina Ignat (4, 1, 1 — 6).
România a participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la JO de la Helsinki, și până în prezent nu a lipsit decât de la Olimpiada din 1956. Echipajele noastre feminine au deținut supremația la JO din 1980 până în 2004, punctul culminant fiind atins în 1984, la Los Angeles, când canotoarele noastre au cucerit cinci titluri olimpice.
Cele 19 medalii olimpice de aur au fost cucerite pentru România la Beijing 2008, la doi rame (2-), de Georgeta Andrunache și Viorica Susanu, la Atena 2004, la doi rame (2-), de Georgeta Andrunache și Viorica Susanu, la dublu vâsle ctg. ușoară (L2x), de Angela Alupei și Constanța Burcică, la opt rame cu cârmaci (8+), de Georgeta Andrunache, Aurica Bărăscu, Rodica Maria Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Cristina Rotaru și Viorica Susanu, la Sydney 2000, la doi rame (2-), de Georgeta Andrunache și Doina Ignat, la dublu vâsle ctg. ușoară (L2x), de Angela Alupei și Constanța Burcică, la opt rame cu cârmaci (8+), de Georgeta Andrunache, Veronica Cochela, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu și Viorica Susanu, la Atlanta 1996, la dublu vâsle ctg. ușoară (L2x), de Constanța Burcică și Camelia Macoviciuc, la opt rame cu cârmaci (8+), de Veronica Cochela, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Tudora Spircu și Anca Tănase, la Barcelona 1992, la patru rame cu cârmaci (4+), de Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Țaga și Viorel Talapan, la simplu vâsle (1x), de Elisabeta Lipă, la Seul 1988, la doi rame (2-), de Rodica Arba-Pușcatu și Olga Homeghi, la Los Angeles 1984, la doi rame (2-), de Rodica Arba-Pușcatu și Elena Horvat, la doi rame (2-), de Petru Iosub și Valer Toma, la dublu vâsle (2x), de Elisabeta Lipă și Mărioara Popescu, la patru rame cu cârmaci (4+), de Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja și Florica Lavric, la patru vâsle cu cârmaci (4x+), de Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anișoara Sorohan și Titie Maricica Țăran, la simplu vâsle (1x), de Valeria Răcilă și la Moscova 1980, la simplu vâsle (1x), de Sanda Urichianu Toma.
Zece medalii de argint au fost obținute la Barcelona 1992, la dublu vâsle (2x), de Veronica Cochela și Elisabeta Lipă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Doina Bălan, Adriana Bazon, Iulia Bobeică, Elena Georgescu, Victoria Lepădatu, Viorica Neculai, Ioana Olteanu, Maria Pădurariu și Doina Robu, la opt rame cu cârmaci (8+), de Dănuț Dobre, Marin Gheorghe, Claudiu Marin, Vasile Ionel Mastacan, Vasile Dorel Năstase, Valentin Robu, Iulică Ruican, Viorel Talapan și Ioan Iulian Vizitiu, la patru vâsle (4x), de Anișoara Bălan, Constanța Burcică, Veronica Cochela și Doina Ignat, la Seul 1988, la doi rame (2-), de Dănuț Dobre și Dragoș Neagu, la dublu vâsle (2x), de Veronica Cochela și Elisabeta Lipă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Herta Anițaș, Rodica Arba-Pușcatu, Mihaela Armășescu, Doina Bălan, Adriana Bazon, Olga Homeghi, Veronica Necula, Ecaterina Oancia și Marioara Trașcă, la patru rame cu cârmaci (4+), de Ladislau Lovrenschi, Dimitrie Popescu, Valentin Robu, Ioan Snep și Vasile Tomoiagă, la Los Angeles 1984, la doi rame cu cârmaci (2+), de Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu și Vasile Tomoiagă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Mihaela Armășescu, Doina Bălan, Adriana Bazon, Camelia Diaconescu, Viorica Ioja, Aneta Mihaly, Aurora Pleșca, Laura Sauca și Marioara Trașcă.
De asemenea, cele opt medalii de bronz au fost câștigate la Beijing 2008, la opt rame cu cârmaci (8+), de Georgeta Andrunache, Eniko Barabas, Constanta Burcică, Rodica Maria Florea, Elena Georgescu, Doina Ignat, Simona Dumitrița Mușat, Ioana Cristina Rotaru și Viorica Susanu, la Barcelona 1992, la doi rame cu cârmaci (2+), de Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu și Nicolae Țaga, la Seul 1988, la patru rame cu cârmaci (4+), de Herta Anițaș, Doina Bălan, Veronica Necula, Ecaterina Oancia și Marioara Trașcă, la patru vâsle (4x), de Anișoara Bălan, Veronica Cogeanu, Elisabeta Lipă și Anișoara Sorohan, la Moscova 1980, la dublu vâsle (2x), de Olga Homeghi și Valeria Răcilă, la opt rame cu cârmaci (8+), de Angelica Aposteanu, Rodica Arba-Pușcatu, Elena Bondar, Florica Bucur, Maria Constantinescu, Elena Dobrițoiu, Rodica Frîntu, Ana Iliuță și Marlena Zagoni, la Montreal 1976, la patru vâsle cu cârmaci (4x+), de Felicia Afrăsiloaie, Elena Giurcă, Elisabeta Lazăr, Maria Micșa și Ioana Tudoran și la Munchen 1972, la doi rame cu cârmaci (2+), de Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi și Ștefan Tudor.
La Jocurile Olimpice de la Londra 2012, la canotaj, pe primul loc la medalii s-a situat Marea Britanie (4, 2, 3 — 9), Noua Zeelandă (3, 0, 2 — 5) și Germania (2, 1, 0 — 3). Pe locurile următoare s-au clasat Danemarca, Cehia, SUA, Africa de Sud, Ucraina, Australia și Canada.
Sursă: Agerpres
