Klaus Iohannis a declarat, la finalul dezbaterii cu aleşii locali din Covasna si Harghita, că nu a știut că va fi primit cu imnul secuiesc, la Miercurea Ciuc.
”Nu am știut dar, recunosc că am luat-o ca și un semn de respect dacă cei din sală care au cantat au dorit asta să îmi prezinte, eu am ascultat ce mi-au cantat și am trecut mai departe. E important să ascultăm și ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol”, a spus Klaus Iohannis, la finalul dezbaterii „Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”, cu reprezentanţii administraţiei publice locale din judeţele Harghita şi Covasna.
Despre limba maghiară și steagul secuiesc
”Putem să discutăm despre trecut și viitor dar România noastră are o Constituție și cu asta funcționăm. Limba maternă poate fi folosită în școli, în media, oriunde trăiește un număr mai mare de minoritari, au dreptul să folosească în administrație limba lor maternă. Cred că este un exemplu și, la nivelul UE, e un exemplu foarte pozitiv. Dacă vorbim despre steaguri, steagurile sunt simboluri puternice. Cred că e rezonabil să ne uităm și în jur”, a spus Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, întâmpinat cu imnul secuiesc la Miercurea Ciuc
În debutul dezbaterii, după imnul României, a fost cântat imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală şi de către preşedinţii CJ Harghita şi Covasna, care se aflau pe scenă, alături de şeful statului. Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit preşedintelui un steag al Ţinutului Secuiesc, iar în replică şeful statului a cerut consilierilor săi un steag al României, pe care i l-a înmânat lui Raduly Kalman.
Preşedintele a afirmat că descentralizarea este obligatorie în România, iar regionalizarea este "de dorit", însă s-a arătat împotriva ideii autonomiei, după ce şeful CJ Covasna a cerut acest lucru pentru zona Ţinutului Secuiesc, explicând că este o idee respinsă şi la nivel european, pentru că "inhibă dezvoltarea".
