În acelaşi sit, de la Dmanisi din Georgia, oamenii de ştiinţă au descoperit alte patru cranii de hominizi, precum şi diverse fosile de animale şi plante fosilizate, dar şi câteva instrumente din piatră.
Faptul că cele cinci cranii au fost descoperite în aceeaşi zonă le-a permis oamenilor de ştiinţă să compare trăsăturile fizice ale mai multor strămoşi ai omului modern.
Rămăşiţele umane din Dmanisi au fost comparate între ele şi cu cele ale altor fosile de hominizi găsite în Africa, datând din urmă cu 2,4 milioane de ani, şi cu altele descoperite în Asia şi în Europa, cu vechimi cuprinse între 1,2 milioane de ani şi 1,8 milioane de ani.
"Variaţiile morfologice dintre specimenele de la Dmanisi nu le depăşesc pe cele detectate la populaţiile moderne din specia noastră sau în rândul cimpanzeilor", a subliniat profesorul Zollikofer.
"Întrucât am constatat că există un tip şi o gamă de variaţii asemănătoare în cazul fosilelor de hominizi africani, ar fi rezonabil să credem că a existat doar o singură specie în acele perioade în Africa", a continuat el. "Şi, pentru că hominizii din Dmanisi seamănă mult cu cei din Africa şi mai ales cu primii care s-au desprins din australopitec - celebra Lucy -, putem să spunem că aparţin cu toţii unei singure specii", a precizat acelaşi profesor.
Aceste concluzii contrazic alte studii recente. Paleobiologul Bernard Wood, profesor la Universitatea George Washington, s-a declarat "sceptic" în legătură cu concluziile formulate după analiza craniilor de la Dmanisi. În opinia sa, acest craniu "ar putea fi de fapt cel al unei noi specii de hominizi".
