Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare din cadrul NATO, aflat la București pentru Forumul Industriei NATO, a explicat într-un interviu exclusiv realizat de Radu Tudor pentru Antena 3 CNN, cum se pregătește Alianța pentru noile tipuri de război, ce rol are România pe flancul estic și de ce experiența Ucrainei a devenit vitală pentru modernizarea NATO.
Radu Tudor: Doamnelor și domnilor, este un mare privilegiu să-l avem în România, la Forumul Industriei NATO, pe amiralul Pierre Vandier, Comandant Suprem Aliat pentru Transformare. Amiralul Pierre Vandier, bine ați venit în România, la Antena 3 CNN.
Amiralul Pierre Vandier: Vă mulțumesc. Mă bucur să fiu aici.
Este o plăcere și o onoare pentru noi să avem acest interviu cu dumneavoastră. Care este scopul organizării acestui Forum al Industriei NATO aici, în România, pe flancul estic, unde vedem mult mai îndeaproape amenințările care se apropie de NATO?
Amiralul Pierre Vandier: Sunt două aspecte legate de acest lucru: momentul și locația. În privința momentului, ne aflăm imediat după summitul de la HAGA, unde cele 32 de țări au făcut un angajament de a aloca 3,5% din PIB-ul lor pentru apărarea comună. Este un angajament important. O sumă considerabilă de bani va fi direcționată pentru dezvoltarea industriei celor 32 de țări.
Cât despre locație, propunerea țării dumneavoastră, România — acest forum are loc aici, la București — reprezintă un semnal puternic al angajamentului NATO față de propriile frontiere, imediat după incidentele de la granița cu Polonia, din septembrie, care continuă presiunea constantă de pe flancul estic al NATO, fie că este vorba despre drone sau despre incidentele din România, cu avioane care se apropie de spațiul aerian NATO. Știți, în septembrie, SACT a lansat EVA — activitatea extinsă de patrulare — care acum se desfășoară de-a lungul întregii frontiere, de la nord la sud, a flancului estic al NATO. Acest forum ilustrează angajamentul NATO față de frontiera sa estică.
Domnule Amiral, trebuie să fim pregătiți să răspundem acestor incidente cu drone. În România au avut loc peste 55 de incidente în ultimii ani, iar se pare că nu avem suficiente sisteme anti-dronă și anti-rachetă pe flancul estic, în special în România. ACT coordonează acest efort pentru combaterea acestor amenințări — ce se va decide pentru noi, pentru România și pentru celelalte țări?
Amiralul Pierre Vandier: Ceea ce face ACT, mai întâi, este să cartografieze soluțiile. Am trimis o cerere de informații, iar peste 70 de companii au răspuns. Ideea este de a propune țărilor o hartă a soluțiilor pe care le pot achiziționa, în colaborare cu anumite companii. A doua parte a activității constă în integrarea acestor soluții — oricare ar fi ele — într-o rețea comună de comandă și control, pentru ca NATO să poată activa aceste soluții de-a lungul frontierei și să coordoneze acțiunile luptătorilor și ale sistemelor de supraveghere care vor angaja dronele.
În prezent, soluția de doborâre a dronelor cu rachete lansate de avioane F-16 sau Eurofighter este foarte costisitoare. Aceste noi celule vor fi adaptate pentru a reduce costurile și a oferi o soluție mai ieftină?
Amiralul Pierre Vandier: Da, dronele reprezintă o încercare de a copleși capacitățile NATO. Sistemul de apărare integrat aer-rachetă (IAMD) este conceput în principal pentru rachete de croazieră, avioane sau rachete balistice. De aceea, trebuie să dezvoltăm un strat inferior de apărare aeriană, ceea ce numim apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD), cu soluții ieftine, astfel încât prețul per lovitură să fie echivalent cu prețul țintei neutralizate. Știm că este posibil și avem deja tehnologia necesară — acum este vorba doar de implementare.
NATO are o unitate specială în Polonia care preia lecțiile învățate din războiul Rusiei împotriva Ucrainei și integrează ofițeri NATO cu ofițeri ucraineni pentru a analiza evoluția războiului și pentru a identifica soluții mai bune împotriva amenințărilor viitoare — în special dronele, dar nu numai.
Amiralul Pierre Vandier: Centrul se numește Self-Analysis, Education and Training Center. Analizăm, pentru că vedem în Ucraina o schimbare de caracter al războiului: utilizarea spațiului, a tehnologiilor IT, a inteligenței artificiale, a sistemelor fără pilot. Trebuie să integrăm această experiență în modul în care NATO va lupta în viitor. Experiența trebuie înțeleasă și transpusă în procesele, conceptele și instruirile NATO.
Aceasta este o zonă relevantă — instruirea. Trebuie să aducem în NATO experiența pe care Ucraina a dobândit-o pe câmpul de luptă.
De exemplu, acum avem echipe roșii din Ucraina care participă la jocuri de război, la exerciții de modelare și simulare și la exerciții pe teren, cum este BALTOPS — un exercițiu naval fără echipaj uman, unde ei au condus echipa adversă. În același timp, îi sprijinim și noi: avem programe prin care alocăm fonduri pentru a-i ajuta să dezvolte soluții, fie pentru contracararea dronelor, a bombelor planante, fie în alte domenii. În curând vom organiza și o provocare medicală pentru a-i ajuta să îmbunătățească serviciile medicale și îngrijirea soldaților răniți.
Până acum, NATO era cea care ajuta Ucraina. Din ceea ce spuneți, se pare că acum Ucraina ajută NATO cu experiență de luptă și lecții învățate din războiul de agresiune al Rusiei.
Amiralul Pierre Vandier: Da, războiul este mereu o chestiune de adaptare. Cel care câștigă este cel care se adaptează mai bine și mai repede. În această competiție, între două blocuri, cel care învață mai bine și se adaptează mai eficient va fi mai puternic. Pentru NATO, care vrea să rămână relevantă și capabilă de descurajare, este esențial să țină cont de această experiență.
Care este principalul obiectiv al transformării pentru NATO, în contextul invaziei ruse din Ucraina?
Amiralul Pierre Vandier: Trebuie să ne păstrăm avantajul de luptă. Asta înseamnă să vedem mai bine, să decidem mai bine și, atunci când acționăm, să fim mai letali. Când decidem să lovim, trebuie să obținem rezultate precise. Este un ciclu — observi, orientezi forțele, decizi și acționezi — iar acest ciclu a fost accelerat considerabil de noile tehnologii: utilizarea observației spațiale, a inteligenței artificiale la scară largă și a noilor instrumente cognitive, cum ar fi SATCOM, care este acum disponibil la nivelul de comandă și schimbă radical modul de operare. NATO trebuie să fie capabilă să lupte rapid, folosind aceste noi tehnologii.
Există o dezbatere amplă în România despre Articolul 5, Articolul 4 și, mai ales, Articolul 3. În opinia dumneavoastră, România, ca și alte țări de pe flancul estic, este capabilă să îndeplinească cerințele Articolului 3 — adică rezistența militară în caz de agresiune rusă, până la sosirea aliaților?
Amiralul Pierre Vandier: Articolele sunt un limbaj diplomatic. Articolul 3 arată nevoia fiecărei țări de a fi capabilă să facă față singură unei situații critice, fără a conta doar pe ajutorul care ar putea veni din altă parte. Asta ne oferă reziliență globală. Toți avem același angajament de a ne consolida apărarea internă — este esența angajamentului de 3,5%. Statele Unite au subliniat clar că baza Articolului 5 este Articolul 3. Trebuie să fim mai puternici, să ne consolidăm armatele, să fim capabili de descurajare și să nu ne bazăm doar pe alții pentru a face treaba în locul nostru.
Ultima întrebare, domnule amiral — vă mulțumesc din nou pentru acest interviu. Rusia a transformat Marea Neagră într-o zonă de război. România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina și cea mai mare expunere la teatrul Mării Negre. Cum evaluați situația din Marea Neagră și eforturile NATO de a aduce pace și securitate în regiune?
Amiralul Pierre Vandier: ACT a dezvoltat instrumente pentru asta. Anul trecut, în decembrie, au fost tăiate cabluri submarine în Marea Baltică, iar noi am format o forță operativă compusă din nave fără echipaj (USV). În doar câteva săptămâni, am operat, pe durata întregului summit, o flotă de 70 de nave mici, autonome, folosind software dedicat. Această experiență este acum disponibilă și pentru țările riverane Mării Negre. Am avut discuții cu România, Bulgaria și Turcia despre cum pot folosi aceste instrumente pentru a-și controla mai bine apele, pentru a detecta minele și activitățile ilegale. Când războiul se va încheia, controlul Mării Negre va fi o provocare majoră, iar flota de USV-uri pe care am creat-o este un instrument pe care îl punem la dispoziția membrilor NATO.
Amiralul Pierre Vandier, comandant suprem aliat pentru transformare, vă mulțumim pentru acest interviu acordat Antena 3 CNN România.
Ştiri video recomandate
