Juriul Competiţiei pentru Capitala Earth Hour 2013 a desemnat clasamentul final al concursului. Botoşani, Ploieşti şi Timişoara au obţinut cele mai bune rezultate, la cele 4 categorii de evaluare: iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în anii trecuţi, cele ce urmează a fi implementate în viitorul apropiat, colectarea selectivă şi planurile pentru organizarea Earth Hour 2013. Sâmbătă, 9 martie, între 10:00 şi 17:00 va avea loc Finala Competiţiei, în fiecare dintre cele 3 oraşe clasate pe primele locuri.
Locuitorii din cele 3 oraşe sunt invitaţi să aducă, într-un punct central comunicat de fiecare primărie, cât mai multe ambalaje PET. Oraşul în care va fi colectată cea mai mare cantitate de PET-uri va fi desemnat Capitala Earth Hour România 2013.
În Botoşani, punctul de colectare a PET-urilor va fi parcarea de lângă magazinul Botoşani. Ploieştenii sunt chemaţi să aduca PET-urile în faţa primăriei, iar la Timişoara, primăria le dă întâlnire celor care îşi doresc titlul Capitala Earth Hour în Piaţa Victoriei.
„Earth Hour în România merge dincolo de gestul simbolic de a stinge lumina pentru o oră şi a reuşit să genereze o competiţie contructivă, între oraşele din tara noastră. Ideea de a premia oraşele care fac cele mai multe lucruri bune pentru cetăţeni şi mediu a fost bine primită de majoritatea oraşelor din România, iar cele 3 finaliste nu numai că au facut lucruri bune, dar s-au şi obligat să aibă planuri ambiţioase pentru viitor. Acum totul este în mâna cetăţenilor, pentru ca acest eveniment este menit să ne trezească, să ne unească şi să ne facă să ne dăm seama că viitorul oraşelor în care trăim depinde foarte mult de noi. Un om poate să schimbe lumea, iar la Earth Hour participă aproape 2 miliarde de oameni. Dacă ne unim cu adevărat, nu avem limite!” a declarat Magor Csibi, directorul WWF-România.
Oraşele care au acceptat, în acest an, provocarea WWF de a demonstra că pot construi strategii pe termen mediu şi lung, în beneficiul cetăţenilor şi al naturii sunt: Adjud, Botoşani, Buftea, Bucureşti, Constanţa, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Roman, Slatina şi Timişoara.
Juriul Competiţiei pentru Capitala Earth Hour 2013 este alcătuit din: Magor Csibi, Director WWF-România; Felicia Ienculescu-Popovici, Fondator şi director al Asociaţiei Greenitiative; Raul Pop, Manager Programe Asociaţia Ecoteca; Steven Borncamp, Director Consiliul Român pentru Clădiri Verzi.
Pe grila de evaluare, cel mai mare punctaj l-a obţinut oraşul Timişoara – 81.3 puncte din 100, care participă pentru a doua oară la Competiţie şi, respectiv, la finală. Primăria Timişoarei a adunat cele mai multe puncte la categoriile eficienţă energetică, educaţie şi comunicare şi conservarea biodiversităţii, pentru proiectele desfăşurate în trecut; în ce priveşte proiectele pentru viitor, eficienţa energetică şi educaţia au fost, din nou, punctele forte din dosarul de participare. Pe lângă acestea, juriul a fost plăcut surprins şi de planul municipalităţii pentru marcarea Earth Hour din 23 martie, plan care a primit 18 puncte din 20.
Următorul oraş clasat a fost Botoşani, cu 75.6 puncte, care participă pentru a doua oară la Competiţie, dar are prima dată şansa de a-şi implica cetăţenii în etapa finală. Categoriile pe care municipalitatea a avut cea mai bună performanţă au fost spaţiile verzi (cu 27.34 mp2 pe cap de locuitor – peste media europeană) şi educaţia, pentru proiectele din trecut şi transportul, pentru proiectele planificate pentru viitor. De asemenea, oraşul Botoşani a obţinut punctajul maxim (10) pentru modul în care primăria şi instituţii publice din subordine au utilizat platforma electronică pentru raportarea deşeurilor colectate selectiv pusă la dispoziţie de Asociaţia Ecoteca. Platforma este utilă pentru eficientizarea mecanismului de trimitere şi preluare a deşeurilor, în vederea reciclării, dar şi pentru îmbunătăţirea comunicării şi colaborării între instituţii publice şi companiile de salubritate locale.
Locul trei în clasament a fost ocupat de Ploieşti, cu 59.6 puncte, un oraş nou şi bine-venit în Competiţie. Categoriile la care a adunat cele mai multe puncte, din punct de vedere al proiectelor derulate în trecut, au fost educaţia, transportul, conservarea biodiversităţii şi aplicarea bunelor practici la sediul primăriei. De altfel, transportul şi biordiversitatea s-au dovedit a fi priorităţi şi pentru viitor.
Bistriţa - Capitala Earth Hour 2012
În 2012, WWF-România a organizat prima ediţie a Competiţiei pentru Capitala Earth Hour, în ideea încurajării iniţiativelor mai ambiţioase în domeniu. 20 de oraşe au răspuns pozitiv apelului, în etapa finală participând primele trei oraşe din clasament: Bistriţa, Iaşi şi Timişoara. Pe 17 martie, în toate cele trei oraşe finaliste s-au strâns şi s-au trimis la unităţile locale de reciclare 22 de tone. O săptămână mai târziu, pe 31 martie 2012, Bistriţa primea de la WWF-România titlul oficial de Capitala Earth Hour 2012, găzduind evenimentul oficial la care au luat parte echipa WWF-România, trupe de artişti şi reprezentanţi mass-media.
O provocare pentru fiecare dintre noi
De Earth Hour, WWF îşi propune să activeze spiritul civic şi atitudinea ecologistă, astfel încât oamenii să câştige nu numai satisfacţia că au participat la o acţiune de mediu de anvergură internaţională, dar şi mândria că locuiesc într-un oraş curat, exemplar.
De la an la an, mişcarea Earth Hour, iniţiată şi coordonată la nivel global de WWF, capătă proporţii din ce în ce mai mari, cucerind sute de milioane de oameni şi inducând totodată sentimentul de apartenenţă la o comunitate. Evoluţia spectaculoasă pe care a cunoscut-o mişcarea, de la prima ediţie din 2007 cu un singur oraş participant (Sydney) şi până în prezent, cu o participare a peste 6500 de oraşe din 153 de ţări, a demonstrat că aproape 2 miliarde de oameni din întreaga lume îşi doresc să facă ceva concret pentru mediul înconjurător.
În România, mişcarea se bucură de sprijinul lui Zoli Toth, desemnat Ambasador Earth Hour încă de la prima ediţie, din 2009, dar şi de susţinerea ambasadorilor WWF Ada Condeescu, Bogdan Dumitrache, Dani Oţil şi Şerban Copoş.
Partenerii care s-au alăturat, până acum, campaniei Earth Hour, sunt: ANTENA 3, Headvertising, Green Cat, Romania Green Building Council, Asociaţia Greenitiative, Ecoteca, Asociaţia Municipiilor din România, Revista Zeppelin, România Pozitivă, Veioza Arte, Ateliere fără frontiere, Sub25.
Despre WWF (World Wide Fund for Nature):
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.
Despre Earth Hour
Earth Hour a apărut ca un răspuns la o întrebare simplă: cum îi putem determina pe oameni să conştientizeze una din cele mai mari ameninţări actuale, schimbările climatice? Replica a venit de la WWF Australia, concretizată într-o campanie care promova un gest pe cât de simplu, pe atât de puternic: stingerea luminilor. Se întâmpla pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o oră. Ora Pământului.
În 2008, 50 de milioane de oameni au ales să celebreze Earth Hour. În 2009, aproape un miliard de oameni din peste 4100 de oraşe de pe mapamond au stins lumina pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acţiune împotriva schimbărilor climatice. În 2010, 4500 de orașe din 128 de ţări au participat la Earth Hour pe 27 martie, campania devenind, astfel, cea mai mare acţiune de mediu din toate timpurile. În 2011, comunitatea de susţinători Earth Hour a atins 1.8 miliarde de oameni, din 5200 de oraşe, din peste 135 de ţări.
Detalii pe www.ora-pamantului.ro.
Despre Competiţia pentru Capitala Earth Hour
Competiţia pentru Capitala Earth Hour este o întrecere între oraşele din România, organizată în contextul evenimentului Earth Hour 2013. Programat pentru 23 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, Earth Hour™ (Ora Pământului), cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută a stingerii luminilor în mod simbolic, dar se constituie, pentru municipalităţi şi cetăţeni deopotrivă, într-o nouă oportunitate de a-şi arăta grija pentru mediu şi puterea de mobilizare.
